Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ) a lansat un apel adresat guvernului pentru crearea unui Task Force care să faciliteze extragerea persoanelor cu dizabilități, a copiilor, vârstnicilor din centrele rezidențiale (case de bătrâni, instituții de plasament, orfelinate etc.).
De asemenea, este urgentă nevoie de evacuarea copiilor instituționalizați adăpostiți în subsoluri, transportul și plasarea în siguranță prin proceduri legale agreate între Ucraina și România.
Potrivit datelor oferite de Centrul Resurse Juridice, în Ucraina trăiesc 2,7 milioane persoane cu dizabilități și 100.000 de minori sunt instituționalizați în centrele de plasament.
UNICEF România a anunțat crearea unui hub pentru ajutorarea categoriilor vulnerabile din Ucraina, împreună cu partenerul UNICEF Ucraina.
Coridorul umanitar, proceduri și dificultăți
În 2017 mai multe organizații au elaborat un ghidul european Human Corridors cu sprijinul Fondului pentru Migrație, Azil, Integrare al UE. Documentul are ca țintă dezvoltarea unor proceduri unitare la nivel european în cazul unor crize umanitare.
Coridorul european este sistemul de protocoale, înțelegeri și reguli de cooperare stabilite de autoritățile naționale în colaborare cu organizații ale societății civile pentru a operaționaliza gestiunea de relocalizare și reinstalare a migranților într-o situație de criză umanitară. Guverne, ministere, servicii de imigrație, autorități locale pot încheia înțelegeri care propun derogări de la legislația sau regulile obișnuite. Înțelegerile între state sunt absolut necesare în situații de urgență.
Coridorul umanitar se instituie special pentru protecția persoanelor vulnerabile și accesul acestora la sistemele de protecție civilă. Categoriile sunt definite de Directiva 2013/33: femei singure sau gravide, copii, vârstnici, persoane bolnave sau cu dizabilități, răniți, victime ale torturii sau ale violului etc.
O categorie importantă este cea a persoanelor a căror viață este amenințată de un conflict armat, adică exact cazul ucrainenilor. Se adaugă persoanele recunoscute de UNHCR ca refugiați conform Convenției de la Geneva. Coridorul reprezintă un sistem care previne traficul sau riscul de deces al unor persoane vulnerabile.
Procedurile enumerate în ghid sugerează relaxarea condițiilor de acordare a vizei, măsuri de urgentare a controlului la graniță, organizarea de către autoritățile statale a transportului, cazării, îngrijirii celor vulnerabili. Toate măsurile depind de tipul protocoalelor încheiate între autoritățile aceluiași stat și de înțelegerile cu statele vecine, fie că se află în UE, fie în afara spațiului european.
Dificultățile și piedicile în fluidizarea măsurilor de protecție vin din absența protocolului, din voința unor state suverane de a-și aplica prevederile legale fără derogare sau din coordonarea deficitară între instituțiile statului.
Ungaria a îngreunat intrarea ucrainenilor dinspre România
Cazul Ungariei care a solicitat refugiaților ucraineni pașapoarte biometrice pentru a intra în țară dinspre România și pentru a tranzita Ungaria a fost un exemplu de piedică pusă unui potențial coridor umanitar.
La o conferință de presă, șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, chestorul Tiberiu Giurea, arăta că între cele peste 118.000 persoane intrate dinspre Ucraina, 72.000 au tranzitat țara noastră. Majoritatea a ieșit pe la frontierele României cu Ungaria, incluzând aeroporturile, deci au fost necesare măsuri pentru fluidizarea traficului la ieșire pe aceste direcții.
Totuși, autoritățile ungare din punctul de frontieră Hajdú-Bihar i-au anunțat pe omologii români că refugiaților ucraineni veniți prin România li se va cere respectarea Regulamentului UE 399 din 2016, adică vize, pașapoarte biometrice, documente de călătorie sau de ședere.
Miercuri la amiază autoritățile de frontieră ungare au informat oficial Inspectoratele Teritoriale ale Poliției de Frontieră Oradea și Sighet că începând cu ora 15.45 ora României intrarea pe teritoriul Ungariei este permisă cetățenilor din state terțe (inclusiv Ucraina) în condițiile spațiului Shengen. Era anulată o dispoziție anterioară care permitea accesul ucrainenilor și fără acte.
Măsurile nu au fost impuse și pentru refugiații care intrau în Ungaria direct din Ucraina, cărora li se permite intrarea și fără acte, conform MTI.
Aplicația Trafic Online indica timp de așteptare pe sensul de ieșire spre Ungaria 120 minute la Vama Petea, 90 minute la Vama Borș, 80 de minute la vămile Urziceni și Valea lui Mihai.
ACTUALIZARE - Ministrul de Externe român, Bogdan Aurescu, a anunțat miercuri seară că Ungaria a decis să revoce măsura prin care cetățenii Ucrainei fără pașapoarte biometrice nu puteau intra in Ungaria.
În privința procedurile încetinite în Ucraina, în vama Purube/Siret, care generează așteptări îndelungate și cozi kilometrice, acestea par a fi cauzate de controlul riguros impus de Legea marțială activă pe teritoriul Ucrainei. Nu există protocol între autoritățile de frontieră dintre cele două țări.
Intrarea mai fluidă în punctele de trecere ale frontierei din Republica Moldova spre România este facilitată de protocolul încheiat anterior între țări.
Studenți străini care încercau să plece din Ucraina au acuzat însă că au fost tratați abuziv și discriminatoriu de grănicerii ucraineni.
Forurile ONU de la Geneva au discutat, miercuri, situația și au exprimat îngrijorarea cu privire la relatările de discriminare rasială și rele tratamente aplicate cetățenilor străini, inclusiv studenților din Africa sau alte țări.
Nouăzeci de parlamentari europeni au solicitat urgentarea măsurilor pentru crearea unui coridor european. Printre aceștia și europarlamentari români din toate familiile politice europene, Victor Negrescu aflându-se printre inițiatori.
Răspunsul este Directiva CE pentru Protecție Temporară care suplinește parțial măsurile aplicabile unui coridor umanitar.
Directiva recomandă facilități imediate ca flexibilizarea controlului la frontierele cu Ucraina prin aplicarea condițiilor speciale pentru refugiați: permisiunea de intrare a persoanelor fără documente/pașaport/viză, derogare pentru animalele de companie aduse de refugiați, deschiderea unor puncte de trecere frontieră suplimentare, acces simplificat la asistență umanitară etc. De asemenea se acordă drept de rezidență, acces la locuință, la piața muncii, la asistență medicală și socială, acces la educație etc.
Platforma Solidarity a Comisiei Europene face legătura între statele membre pentru a se coordona în criza umanitară privind Ucraina. Agenția de Migrații și Azil, Frontex, Europol vor oferi sprijin operațional la cerere.
Caracterul de recomandare al directivei necesită însă și proceduri încă neclarificate la nivelul statelor membre.
150 de agenți Frontex așteptați în România
Informațiile oferite Europei Libere de șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara arată că Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) va asigura prin suplimentarea agenților săi sprijin la punctele de frontieră cu Ucraina aglomerate pentru prelucrarea accelerată a cererilor de azil.
Directorul operativ al Frontex, Fabrice Leggeri, se află la București pentru a analiza situația și necesarul de sprijin. Pentru moment, se vorbește de prezența a 150 de agenți suplimentari ai Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.
Migrația persoanelor din alte zone de război spre vestul României, crescut în 2021 cu 40%, nu a încetat în această perioadă, însă în ultimele două luni s-a diminuat fluxul dinspre Serbia. Din cei 7100 solicitanți de azil ai anului trecut, 5300 au fost procesați în Timiș.
Prefectul de Timiș, Mihai Ritivoiu, a declarat pentru Europa Liberă că a fost activat și Mecanismul European deProtecție Civilă iar în aceste zile se operaționalizează Hub-ul umanitar anunțat de autoritățile române pentru Ucraina.
Foto | Refugiații. Imaginile exodului de ucraineni care fug de război în România
Mecanismul de Protecție Civilă al UE legiferat prin Decizia 1313/2013 se activează la cerere în cazul unor dezastre pentru consolidarea cooperării dintre Uniune și alte state și pentru coordonarea eficientă a răspunsului la dezastre naturale sau provocate de om.
Sistemul european de informare privind răspunsul în situații de urgență EDRIS este un sistem informațional web utilizat pentru identificarea contribuțiilor din partea UE pentru ajutor umanitar.
ONU și alte organizații internaționale desemnate – Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FISCR) Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) – au, de asemenea, posibilitatea de a solicita asistență.
