Fost parlamentar, europarlamentar și comisar european, Corina Crețu va rămâne în funcție până la numirea viitoarei conduceri. Fost membru al Partidului Social Democrat (PSD), Corina Crețu a trecut în 2019 la partidul condus de Victor Ponta, Pro România, de unde a plecat în luna martie 2024.
„Dacă PSD are nevoie de mine, voi răspunde pozitiv. În primul rând, pentru că aş vrea să-mi continui această experienţă pe care o am pentru ţară”, a spus Corina Creţu,la o întîlnire cu jurnaliștii, după demisia din martie, citată de Agerpres.
Vicepreședinte al Agenției de Monitorizare și Evaluare a Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost numit, tot interimar, Ciprian Hojda, cel care a îndeplinit funcția de președinte după demisia fostei conduceri.
Numirile au fost făcute fără concurs pe baza unei ordonanțe de urgență adoptate în septembrie.
„Comisia Europeană a spus că procedura făcută de SGG (Secretariatul General al Guvernului) nu a fost corectă. Am promis Comisiei Europene că niciunul din cei care au participat înainte nu o să mai participe la selecție, dar interimatul trebuia continuat de către cineva. Buni-răi, cum au fost aleși, ei au continuat interimatul”, a declarat luni Marcel Ciolacu pentru hotnews.ro.
Toți cei trei șefi ai Agenției de Monitorizare a Companiilor Publice (AMEPIP) au demisionat pe 16 iulie. Plecarea lor a fost cerută de premierul Marcel Ciolacu după o scrisoare a Comisiei Europene către Guvern, în care oficialii europeni au criticat modul netransparent în care au devenit șefi.
Cei trei șefi - președintele Mihai Precup și vicepreședinții Ciprian Hojda (PNL) și Victor Moraru (PSD) - fuseseră numiți în noiembrie 2023.
Europa Liberă a scris despre Agenție și conducerea ei aici:
România riscă să piardă bani din PNRR din cauza conducerilor întreprinderilor publice
Comisia Europeană a constatat, pe 15 octombrie, că România nu a atins șase jaloane din 68 și a dispus suspendarea parțială a plății, în contextul aprobării unei evaluări preliminare din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR).
Comisia Europeană a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a celor șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde de euro, fără prefinanțare, prin Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al programului NextGenerationEU.
Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane.
Este vorba despre:
- reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat,
- investiții din domeniul transporturilor,
- o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor.
Prin urmare, Comisia a propus suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR.
Într-o scrisoare trimisă Guvernului României, Comisia Europeană a reclamat procesul netransparent și plin de conflicte de interese în procedura de selecție a membrilor Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, transportatorul național de energie, a scris hotnews.ro, pe 17 octombrie. Fostul vicepreședinte al AMEPIP, Victor Moraru, este unul dintre cei proaspăt numiți în Consiliu de Administrație al Transelectrica.
În documentul trimis de Comisia Europeană au fost enumerate opt companii cu probleme din totalul de 17 companii din subordinea Ministerului Energiei și cinci de la Transporturi.
Europa Liberă a făcut o analiză a conducerilor companiilor de stat și a descoperit că două din trei companii în care Guvernul – prin ministere – este acționar nu sunt conduse de oameni aleși în urma unor concursuri.
De modul în care vor fi alese viitoarele conduceri la toate aceste companii se va ocupa super agenția condusă acum de Corina Crețu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
