Linkuri accesibilitate

Coronavirus - Investitorii germani: România trebuie să se gândească acum ce va face cu economia după starea de urgență


Într-un sondaj făcut de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), 50% dintre firmele cu capital german chestionate spun că măsurile luate de Guvernul României în sprijinul companiilor sunt insuficiente.

27% dintre acestea afirmă că măsurile Executivului Orban nu sunt foarte utile. (Notă: sondajul nu ia în considerare ultimele măsuri după data de 27 martie).

Cea mai importantă cerere a mediului de afaceri german este introducerea soluției anticriză denumită „Kurzarbeit” - program de muncă redus și flexibil.

Conform datelor din septembrie 2019, Germania este al treilea investitor străin din România, după Olanda și Austria.

În 2018, existau peste 18.000 de companii cu acționariat german, dintre care 4.200 cu capital direct majoritar german. Acestea aveau 202.000 de angajați și o cifră de afaceri de 25,4 miliarde euro. (Sursa: KeysFin cu date de la Ministerul Finanțelor).

„În România nu există decât șomaj tehnic sau concediere. Dar criza adevărată va veni după starea de urgență”

Într-un interviu acordat Europei Libere, directorul general al AHK Sebastian Metz afirmă că „noi plecăm de la premisa că starea de urgență va fi ridicată, la un moment dat, dar a presupune că, după aceea, firmele vor putea să reia activitatea ca înainte de pandemie este utopic”.

„În această perioadă, companiile înregistrează pierderi masive. Să spunem că au oamenii în șomaj tehnic plătit de stat. Acesta nu va mai fi valabil după starea de urgență. Să ne imaginăm o firmă care nu-și permite reluarea activității decât cu 50% din forța de muncă. Atunci, restul de jumătate din angajați vor fi concediați, pentru că bani proprii pentru menținerea șomajului tehnic nu există”, explică Metz.

Directorul general al AHK subliniază că „după starea de urgență va începe adevărata criză economică, și în România și peste tot în lume. Fără instrumente flexibile de muncă, România va avea probleme uriașe”.

Cum funcționează „Kurzarbeit”?

În criza financiară din 2008 - 2009, Germania a aplicat acest instrument de criză cu mare succes. Și acum, în pandemia cauzată de noul coronavirus, guvernul federal de la Berlin a apelat la aceeași metodă.

În Kurzarbeit, angajații au program de muncă redus sau sunt trimiși acasă, în funcție de situația companiei. Dacă angajații ajung să muncească, atunci angajatorul plătește doar timpul lucrat, iar Agenția Germană pentru Muncă suplimentează banii până la nivelul de 60% din salariul net. (67% dacă în familie sunt copii).

În criza financiară din 2008, datele oficiale germane arată că peste un milion de locuri de muncă au fost salvate prin acest instrument. „A funcționat atunci, va funcționa și acum”, a declarat ministrul german al muncii, Olaf Scholz, citat de DW.

Șeful Agenției Germane pentru Muncă estimează că, în actuala criză, peste 2 milioane de oameni vor trece în Kurzarbeit. Instituția are rezerve bugetare de 26 de miliarde de euro, pe care le consideră suficiente.

Aplicabilitatea în România

„Trebuie să explic clar: Kurzarbeit nu este doar un instrument de criză în Germania, ci unul de ajustare conjuncturală”, subliniază Sebastian Metz în interviul acordat Europei Libere. „Anul trecut, de exemplu, conform datelor pe care le dețin, au fost înregistrate în medie 1.000 de cereri de Kurzarbeit în fiecare lună, în Germania. În luna martie 2020 au fost 80.000”.

Germania aplică modelul de muncă flexibilă chiar și în perioade de boom economic pentru unele firme cu situații particulare mai dificile. Kurzarbeit este în vigoare mereu și este unul dintre instrumentele esențiale în combaterea șomajului.

Mai mult, instrumentul este atât de flexibil în Republica Federală încât unele sectoare, care își permit, negociază prin contractele colective procente mai mari decât cele oferite de stat. De exemplu, în industria de prelucrare a metalului, banii obținuți de angajați în sistemul de Kurzarbeit sunt de 80% din salariul net.

„Înainte de coronavirus, economia românească creștea susținut. Era sănătoasă și firmele erau la fel de sănătoase, în general”. Metz descrie actuala criză în forma literei V: „După starea de urgență nicio companie nu va putea funcționa ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Așa că este esențial să ajutăm firmele să își revină și, în același timp, nu avem voie să sacrificăm angajați pe parcurs”.

Metz descrie instrumentele cu care lucrează Guvernul român drept „clasicele soluții” - reducerea dobânzii de referință, credite garantate de stat - și le consideră „corecte pentru acum. Nu pot spune că cineva a dormit la Guvern, dar tot acum trebuie să începem să lucrăm pentru ce va veni”.

Perspectiva sindicatelor: „A importa ceva fără context, duce la aberații”

„Da, se poate introduce un asemenea sistem în România”, afirmă într-un interviu acordat Europei Libere Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, „dar nu trebuie să fie rezultatul unei decizii unilaterale”.

Hossu este de părere că angajatorii din România, în prezent, „sunt preocupați de păstrarea profitului propriu, nu de protecția angajaților, iar ideea principală aplicată, de regulă, în România, este cea de externalizare a pierderilor”.

„Dar dacă se împart riscurile între toți și dacă există o cogestiune a întreprinderii în care și forța de muncă are un cuvânt de spus, atunci da, un sistem precum Kurzarbeit poate avea rezultate bune în România”, explică liderul sindical.

Hossu subliniază că „diferența fundamentală între Germania și România este că acolo există contracte colective de muncă, iar la noi acestea s-au pierdut aproape complet. În Germania există comisii de cogestiune - formate din reprezentanți ai angajaților și ai companiei - care decid împreună asupra perspectivelor unei firme și asupra măsurilor de luat în diverse conjuncturi”.

Așadar, conchide șeful Cartel Alfa, „da, poate funcționa și în România, dar doar atunci când și riscurile și responsabilitățile sunt partajate între toți: salariați, firme și guvern, în acest caz”.

Planurile Guvernului

Europa Liberă a adresat ministrului Muncii, doamna Violeta Alexandru, întrebări legate despre ce planuri există pentru perioada de după ridicarea stării de urgență.

„În acest moment sunt studiate mai multe scenarii la Guvern, nu pot preciza în acest moment o soluție definitivă. Dar pot spune că intenția noastră este a fi alături de companii și de angajații lor o perioadă mai lungă pentru a contribui la relansarea economică”, a declarat Violeta Alexandru.

Facebook Forum

Vrei să primești știrile zilei pe e-mail?

XS
SM
MD
LG