CORONAVIRUS LIVEBLOG. Date și fapte verificate, din România și din lume

România: Şapte cadre medicale de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. Victor Babeş" au fost depistate pozitiv cu SARS-CoV2, informează, miercuri, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti.

Japonia „nu poate" decide închiderea completă a ţării, în pofida creşterii numărului de infecţii confirmate cu noul coronavirus.

„Dacă sunt întrebat dacă putem impune izolarea aşa cum a făcut Franţa, răspunsul meu este că nu putem", a declarat premierul nipon Shinzo Abe în faţa unei comisii a camerei superioare a legislativului nipon, potrivit Reuters.

Această declaraţie vine la o zi după ce numărul de noi cazuri de infecţie cu coronavirus descoperite în interval de 24 de ore a ajuns la 240 - un nou record pentru această ţară. Şaptezeci şi opt dintre aceste noi cazuri au fost identificate la Tokyo.

Începând de miercuri, numărul total al cazurilor confirmate de infecţie în Japonia a ajuns la 2.971, dintre care 712 cazuri din luna februarie, aflate pe vasul de croazieră Diamond Princess, plasat în carantină în portul Yokohama. Şaptezeci şi şapte de japonezi au murit din cauza COVID-19.

Creşterea accentuată de noi cazuri i-a determinat pe unii parlamentari şi experţi medicali să-i solicite lui Shinzo Abe să declare stare de urgenţă.

Abe a susţinut că Japonia se află „pe marginea" stării de urgenţă, pe măsură ce virusul se răspândeşte în populaţie. Chiar dacă Japonia poate evita răspândirea explozivă a coronavirusului, ţara va rămâne „la marginea stării de urgenţă timp îndelungat", a mai susţinut el.

La jumătatea lunii martie Parlamentul japonez a aprobat legislaţia necesară care să-i permită premierului să declare stare de urgenţă în bătălia împotriva pandemiei.

Federația Solidaritatea Sanitară declară că marea majoritate a cazurilor de salariaţi infectaţi în spitalele din România au în comun două elemente: contactul cu pacienţi despre care nu s-a ştiut că sunt infectaţi şi absenţa unui minim echipament de protecţie, cel puţin mască chirurgicală, pentru salariaţi.

Ministerul Sănătăţii trebuie să introducă purtarea de măşti chirurgicale şi a mănuşilor pentru toţi salariaţii din spitalele publice, ca precauţie minimă împotriva COVID - 19, susţine Federaţia Solidaritatea Sanitară, într-un comunicat.

Federaţia Solidaritatea Sanitară subliniază că „planul de măsuri prevăzut de Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 533/31.03.2020 prevede ca echipament minim de protecţie: echipamentul obişnuit de spital (adică nici o protecţie)".

„Măsurile adoptate ratează rezolvarea problemei care a generat dezastrul din spitalele publice şi cele militare: pentru circa 70% dintre salariaţii din sănătate nefiind prevăzut nici un echipament individual de protecţie. Motivul îl constituie prezumţia eronată că aceşti salariaţi nu vor veni în contact cu pacienţi COVID 19", susție Federaţia Solidaritatea Sanitară.

Organizaţia sindicală apreciază că Ordinul Ministrului Sănătăţii 533/2020 presupune că toţi pacienţii infectaţi COVID - 19 sunt cunoscuţi în baza testării sau pot fi suspicionaţi în baza simptomatologiei.

„Realitatea a demonstrat că personalul din spitalele publice din România a fost contaminat de pacienţi internaţi pentru alte patologii, dar care erau şi purtători COVID - 19 neidentificaţi, deoarece erau asimptomatici (sau simptomele specifice COVID - 19 erau camuflate de cele ale afecţiunii de bază). Cu alte cuvinte, marea majoritate a salariaţilor din sănătate au fost infectaţi de pacienţi descoperiţi ulterior acordării îngrijirilor de sănătate ca fiind infectaţi, în condiţiile în care salariaţii în cauză nu au beneficiat de o minimă protecţie. Aceste prevederi au împiedicat spitalele publice să utilizeze echipamentele individuale de protecţie în discuţie, atunci când le-au avut, ratând astfel evitarea infectării salariaţilor", susţin sindicaliştii.

Soluțiile folosite de Olanda pentru a limita răspândirea noului coronavirus au dus la înjumătăţirea ratei infectărilor

Rata infectărilor înregistrate în Olanda, unde peste 1.000 de persoane au decedat din cauza COVID-19, a scăzut considerabil după ce luna trecută guvernul a decis închiderea tuturor şcolilor, restaurantelor şi barurilor, a declarat şeful Institutului olandez de Sănătate Publică, Jaap van Dissel într-o conferinţă la parlamentul olandez, potrivit Reuters

„Măsurile par să funcţioneze. Acum este de o importanţă crucială să le continuăm'', a adăugat Jaap van Dissel explicând că, totuși, în pofida reducerii ratei infectărilor, numărul pacienţilor aflaţi la terapie intensivă va continua să crească substanţial în următoarele săptămâni, urmând să atingă un vârf de aproximativ 2.400 la finalul lunii aprilie.

Spitalele din Olanda au în prezent disponibile 1.600 de paturi la terapie intensivă şi obiectivul este ca până duminică numărul să crească la 2.400.

Numărul deceselor din Olanda din cauza COVID-19 ajunsese marți seara la 1.039, în timp ce numărul cazurilor confirmate de infectare cu noul coronavirus era de 12.595.

Premierul olandez Mark Rutte a anunţat că măsurile speciale vor fi extinse cel puţin până la 28 aprilie, ceea ce înseamnă că muzeele, restaurantele şi şcolile vor rămâne închise în următoarele patru săptămâni.

Olanda a fost criticată pentru opoziţia, exprimată la summitul UE din 26 martie în regim de videoconferinţă, faţă de solicitarea formulată de un grup de nouă state (Franţa, Italia, Spania, Grecia, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Slovenia şi Portugalia) privind crearea de coronabonduri, obligaţiuni emise în comun de guvernele din zona euro pentru a ajuta la combaterea crizei provocate de pandemie.

"A emite eurobonduri înseamnă a traversa frontiera spre o uniune de transfer, o mutualizare a datoriilor, iar noi nu vrem acest lucru", a explicat premierul Mark Rutte. Problema mutualizării datoriilor este un vechi subiect de divergenţă între statele zonei euro din sud şi cele din nord, acestea din urmă acuzându-le pe primele pentru lipsa de rigoare bugetară.

În urma eşecului acestui summit, liderii celor 27 de state membre ale UE au decis să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza economică provocată de pandemia COVID-19.