Statul continuă să se împrumute pentru a face față epidemiei, în vreme ce doar în luna martie încasările bugetare au scăzut cu 25% față aceeași perioadă a anului trecut, dar surse oficiale ne-au declarat că scăderile ar putea depăsi pentru lunile aprilie-mai, 30-35%, pe fondul restricțiilor impuse, al reducerii activității unor companii și al închiderii altora.
Ministerul Finanţelor Publice a planificat pentru luna mai 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,065 miliarde de lei, adică peste 830 de milioane euro. Peste 10 milioane de euro din acești bani vor fi bani luați printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, iar restul prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat.
Suma pe care statul vrea să o împrumute este cu circa 24 de milioane de euro mai mare faţă de cea programată pentru luna aprilie şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Pe de altă parte, în luna martie, încasările bugetare au scăzut cu aproximativ 25% faţă de cele din aceeaşi lună a anului trecut, doar ca urmare a amânării plăţii obligaţiilor fiscale de către firme în baza Ordonanței de Urgență numărul 29 din 2020. Suma totală a acestora este de 7,7 miliarde de lei, adică în jur de un miliard și jumătate de euro. Punând cap la cap datele Ministerului de Finanțe, se poate spune că veniturile bugetare au scăzut cu 3,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au crescut cu 12,7% în acelaşi interval.
În plus, România a intrat în această criză cu un deficit bugetar de 4,3% din PIB în 2019, deci peste limita admisă la nivelul UE. Structura cheltuielilor arată că peste 60% din totalul banilor care ies din buget reprezintă salarii și asistență socială, în vreme ce capacitatea statului de a-și alimenta bugetul din taxe a rămas modesta. În 2019, România a colectat taxe în proporție de 27,1% din PIB, dar anul acesta banii din taxe vor și mai puțini după cum arată analizele făcute deja de specialiști.
Pentru România, Fondul Monetar Internațional indică o contracţie economică de 5% în 2020, urmată de o creştere de 3,9% în 2021. Impactul economic depinde de factori ce interacţionează într-un mod greu de estimat, ce includ traiectoria pandemiei, intensitatea şi eficienţa măsurilor de protecţie, perturbările care apar pe lanţurile de aprovizionare, repercusiunile înăspririi condiţiilor 12 pe pieţele financiare globale, modificări ale comportamentelor consumatorilor, efecte asupra încrederii şi evoluţia preţurilor mărfurilor.
Facebook Forum