Linkuri accesibilitate

Lipsa testărilor creşte temerile legate de o accelerare a infectărilor cu coronavirus în Europa de Est


Ofițer de poliție ungar, la frontiera dintre Austria și Ungaria

Există preocupări privind incapacitatea sistemelor de sănătate de a face faţă epidemiei şi în unele ţări democraţia ar putea fi subminată şi mai mult, se arată într-o analiză publicată de cotidianul britanic The Guardian.

În faţa pandemiei, harta luptei Europei cu coronavirusul sugerează că pentru jumătatea estică a continentului perspectiva ar fi mult mai puţin sumbră decât pentru cea vestică.

Bilanţul total al morţilor de până acum, înregistraţi în Europa de Est, este mai mic decât numărul victimelor din oricare dintre ultimele zile în Italia. Cele mai ridicate cifre ale infectărilor din regiunea estică) se înregistrează în Republica Cehă şi Polonia, cu 2.541 de cazuri şi respectiv 1.638 de cazuri, ceea ce reprezintă totuşi doar o mică parte din îmbolnăvirile raportate în majoritatea ţărilor vest-europene.

Acest lucru s-ar putea explica parţial prin măsurile de izolare instituite într-o fază timpurie a epidemiei. Republica Cehă a impus o carantină strictă cu două săptămâni în urmă şi în acelaşi timp Polonia a anulat aproape toate cursele aeriene care veneau şi plecau din ţară. Autorităţile poloneze s-au grăbit de asemenea să închidă barurile, restaurantele, cinematografele şi şcolile. Maşini ale poliţiei dotate cu difuzoare le transmit oamenilor mesaje prin care îi îndeamnă să stea acasă.

Dar totodată se manifestă temeri că cifrele sunt reduse din cauza unei rate a testărilor mult mai mici decât în Europa de Vest.

Ungaria, de exemplu, a realizat mai puţin de un sfert din testările făcute în Austria învecinată, deşi are o populaţie puţin mai mare. Marea Britanie, unde lipsa testărilor reprezintă de asemenea o preocupare serioasă, a întreprins mult mai multe teste per capita decât majoritatea ţărilor din Europa de Est.

"Desigur, numărul scăzut de cazuri confirmate are legătură cu testările scăzute. Eu am un coleg care prezintă simptome, el stă acasă de cinci zile şi încă nu a fost testat", a spus un medic de la un spital din Budapesta, care a cerut dreptul la anonimat.

Există temerea că serviciile de sănătate defectuoase şi subfinanţate din întreaga regiune nu vor face faţă. Dacă preocupările legate de centrele sanitare învechite şi lipsa echipamentelor de protecţie nu se rezumă cert la Europa Centrală şi de Est, acestea ar putea avea un caracter deosebit de acut aici.

"Noi încă nu avem suficient echipament de protecţie", a spus medicul de la Budapesta. Deşi s-au înregistrat doar 343 de cazuri confirmate în Ungaria, doctoriţa a spus că există deja un deficit de echipamente pentru medicii care tratează pacienţi de coronavirus.

Reglementările s-au schimbat recent în spitalul unde lucrează ea, după cum spune, ceea ce înseamnă că doar acei medici care petrec o oră sau mai mult cu pacienţi bolnavi de coronavirus sunt eligibili pentru a primi măşţi FFP2 care asigură un nivel ridicat de protecţie. Cei care petrec mai puţin de o oră cu pacienţi Covid-19 primesc doar măşti chirurgicale simple.

Probleme similare sunt semnalate pe tot cuprinsul regiunii, în special dincolo de capitale.

"Ajutaţi-ne, noi nu avem mănuşi, măşti, produse sanitare generale, dezinfectanţi sau bani cu care să le plătim", spunea Barbara Gąsiorowska, directoarea unui spital dintr-o localitate de la sud de Varşovia, într-o postare pe Facebook, săptămâna trecută.

Într-o situaţie dezastruoasă înregistrată la Suceava, în România, spitalul județean a fost închis după ce aproape 100 de cadre medicale au contractat virusul. România este deosebit de vulnerabilă la o criză sanitară. Ţara se confruntă de mulţi ani cu un deficit cronic de medici, mii din ei plecând să lucreze în posturi mai bine plătite din străinătate.

Pentru a ajuta la compensarea lipsei de echipamente, guvernele din întreaga regiune s-au adresat Beijingului. Săptămâna trecută, premierii ceh şi ungar au întâmpinat personal avioanele care aduceau echipamente din China, pe pista aeroporturilor din Praga şi respectiv Budapesta.

Joi, un avion cu 150 de aparate de ventilaţie, 600.000 de măşti chirurgicale şi peste 250.000 de produse medicale a aterizat la Varşovia. Vineri, premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat că a convenit un acord cu China pentru achiziţia a 50 de ventilatoare şi 1,1 milioane de măşti.

S-au făcut şi promisiuni de accelerare a testărilor, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, angajându-se că ţara va trece la un model de testare în masă, la sfatul experţilor medicali chinezi. Dar creşterea testărilor necesită capacitatea prelucrării în laboratoare care s-ar putea să nu existe.

"Chiar dacă am avea mai multe teste, nu avem oamenii care să le facă", spune Grażyna Cholewińska, consultant polonez specializat în boli infecţioase, citată de Polska Times. Ministrul Sănătăţii din România a demisionat, la două zile după ce făcuse promisiunea nejustificată că guvernul va testa întreaga populaţie de 2 milioane de locuitori a Bucureştiului. Până acum, România a făcut 12.000 de testări.

Autorităţile au încercat să-i reducă la tăcere pe medicii care aduc la cunoştinţa publicului motivele de îngrijorare. În Polonia, o infirmieră a fost destituită de directorul din spitalul la care lucra pentru că a publicat pe Facebook o relatare furioasă în care prezenta deficitul cronic de echipamente de bază şi alte nereguli.

În Bulgaria, patru medici care s-au plâns de lipsa de resurse au fost mustraţi de poliţie pentru declaraţiile lor şi pentru că "răspândesc panică". În Ungaria, mai mulţi doctori contactaţi de The Guardian au spus că au fost avertizaţi de şefii din spitalele la care lucrează, în cei mai stricţi termeni, să nu vorbească cu presa.

Există şi teama că măsurile de urgenţă pentru combaterea coronavirus, adoptate în întreaga regiune, ar putea antrena o şi mai mare erodare a normelor democratice, pe termen lung. O lege care urmează să fie adoptată luni în Ungaria îi va conferi premierului de extremă dreapta, Viktor Orbán, posibilitatea de a guverna prin decrete, fără vreo limitare a perioadei sau vreo clauză vizând încetarea măsurilor. De asemenea, instituie pedepse cu închisoarea pentru persoanele care răspândesc informaţii false şi există temeri că legea ar putea fi folosită pentru înăbuşirea relatărilor critice la adresa răspunsului guvernului la criză.

În Bulgaria, liderul Partidului Socialist de opoziţie, Kornelia Ninova, a deplâns suspendarea Parlamentului pe timpul stării de urgenţă ca fiind "primul pas spre dictatură".

În Polonia, guvernul insistă să menţină alegerile prezidenţiale programate pentru 10 mai, în pofida pandemiei. În primele ore ale zilei de sâmbătă, Parlamentul polonez a adoptat un amendament la codul electoral care le permite cetăţenilor vârstnici şi oricărei persoane aflate în carantină să folosească votul prin corespondenţă. Opoziţia face apel la amânarea scrutinului, spunând că nu este posibilă o campanie electorală într-o perioadă de pandemie.

Pe fondul manevrelor politice, regiunea aşteaptă cu nervozitate creşterea inevitabilă a cazurilor şi speră că măsurile timpurii de izolare vor ajuta la evitarea unui carnagiu în stil italian. Un semn pozitiv este că la fel ca peste tot, oamenii s-au unit ca niciodată până acum în sprijinul medicilor asaltaţi, se arată în analiza citată de Rador.

"Niciodată nu am primit atât de multe mesaje de căldură şi gratitudine şi atâtea (dovezi) de iubire, în întreaga mea carieră", spune doctoriţa din Budapesta, care face meseria de mai multe decenii. "Simt că de data asta munca noastră este realmente apreciată".

Facebook Forum

Cine este Antony Blinken, viitorul secretar de stat SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00
XS
SM
MD
LG