Deși sistemele medicale din Italia sau din Spania sunt considerate dintre cele mai performante din Europa, totuși acoperirea numărului imens de bolnavi a înregistrat un deficit de personal medical, mai ales atunci când medici și asistente s-au confruntat ei înșiși cu infecția.
„În ultimele săptămâni, mai multe state din Europa au făcut apel public pentru ca profesioniștii din domeniul sănătății din rândul refugiaților să se alăture eforturilor de răspuns național la virus. Susținem pe deplin astfel de inițiative și sperăm că acestea pot fi extinse în continuare, pe tot continentul și nu numai. Medici și personal din domeniul sănătății de pe continent au răspuns la pandemie cu hotărâre și altruism, în acest moment de criză în care, orice ajutor disponibil este necesar. Refugiații cu competențe profesionale dovedite sunt pregătiți să intervină și să contribuie, dacă li se permite, sub supravegherea unor cadre medicale certificate” a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, într-un document transmis presei.
Încă din 2017, Consiliul Europei a lansat în Grecia un proiect intitulat Pașaportul European de Calificări pentru Refugiați care presupune o serie de proceduri pentru evaluarea profesiilor pe care le au refugiații, în vederea integrării lor. Din 2018, proiectul a fost extins prin constituirea a zece centre de testare și recunoștere a calificărilor, cu finanțare din partea mai multor guverne europene și a UNHCR. Până în prezent peste 500 de refugiați au primit „pașaportul” de calificare, Norvegia înregistrând în 2019 primul angajat în domeniul sănătății.
Marija Pejčinović Burić, secretar general al Consiliului Europei, a precizat că Pașaportul European de Calificări pentru Refugiați nu înlocuiește certificatele și licențele profesionale, însă accelerează partea birocratică prin informații necesare autorităților pentru evaluare.
„Deși nu face parte din acest program, inițiative similare au fost lansate de mai multe landuri germane” - ne-a declarat telefonic Chris Melzer, purtător de cuvânt UNHCR-Germania. „Un exemplu de succes putem da din Saxonia, unde Consiliul regional a făcut un apel la refugiații din zonă. Din datele noastre, peste 200 au fost acceptați din mai multe sute de voluntari care s-au prezentat”.
Reprezentanta din Franța a UNHCR, Céline Schmitt, a oferit și câteva exemple, povești de viață ale unor refugiați care s-au prezentat voluntar. Mohamed, medic în vârstă de 39 de ani, a venit din Libia în 2016, a trecut de examenele de limbă franceză și făcuse deja stagii interne la Rouen și Limoges. Încă de la începutul crizei generate de coronavirus s-a înregistrat la Ministerul Sănătății pentru a ajuta spitalele în orice poziție: de medic, de asistent, de infirmier. „Nu îmi este frică”, a spus Mohamed presei franceze, „o epidemie poate fi stresantă, dar nu se compară cu un război. Sunt gata să merg oriunde în Franța să ajut”.
„În România nu se cunosc deocamdată cazuri de refugiați care să se fi oferit voluntar în sistemul nostru de sănătate în confruntarea cu COVID-19”, a declarat Gabriela Leu, UNHCR- România, pentru Radio Europa liberă.
„Încercăm prin acest proiect să vedem ce meserii au refugiații cu ajutorul unor organizații non-guvernamentale, (un proiect demarat în 2018 -n.r.), dar putem afla informații și de la Inspectoratul General pentru Imigrări și de la Consiliul Național Român pentru Refugiați, care primesc solicitări de azil și au date necesare integrării refugiaților. Proiectul pilot Pașaport European de Calificări pentru Refugiați își dovedește acum relevanța, fiindcă furnizează mai multor state informații deja existente despre cei care ar putea ajuta în spitale”.
Cifrele statistice oferite de Gabriela Leu arată că în România erau la începutul anului 2020 aproximativ 4.000 de persoane cu protecție internațională, cu statut de refugiat sau protecție subsidiară. Din sursele Inspectoratului General pentru Imigrări aflăm că în 2019, numărul solicitanților de azil a fost de aproape 2.600, majoritatea provenind din Siria, Iraq și Afganistan. În primul trimestru al anului curent, au solicitat azil cca. 1.100 persoane. Din 1991 până în 2020, aproximativ 45.000 persoane au solicitat azil în România, dintre care 9.000 au primit protecție din partea statului român.
Facebook Forum