„Noi, în ortodoxia noastră, nu negociem celebrarea Sf. Paști”, ne-a spus preotul Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, despre imposibilitatea anulării slujbei de Paște, în cazul în care virusul chinezesc devine agresiv și în România. Pe fondul extinderii epidemiei de coronavirus, celelalte culte creștine par mai precaute. Purtătorul de cuvânt al Bisericii Catolice, Francisc Doboș, nu știe încă ce va fi până la sărbătorile pascale (la mijlocul lunii aprilie), dar ne-a declarat că prelații catolici vor respecta întru totul decizile autorităților: „până la urmă viața e cea mai importantă, deci vom face tot ceea ce ține de igienă, de bun simț și ce nu contravine moravurilor bisericești”.
Epidemia de coronavirus este pe cale să modifice obiceiurile religioase, dar nu convinge încă Biserica Ortodoxă Română (BOR) să evadeze din tradiție. Catolicii, evangheliștii, neoprotestanții vorbesc despre un echilibru între rațiune și credință, în vreme ce Patriarhul Daniel crede că doar „cei slabi de credință” trebuie să evite sărutatul icoanelor sau folosirea aceleiași lingurițe pentru împărtășirea din același „sfânt pocal”.
Teologul, Teodor Baconschi, fost ambasador la Vatican, le reproșează celor care nu sunt de acord cu acest fel de a gândi o anumită „ipocrizie”, fiindcă „nu se gândesc la atâtea alte forme de aglomerație umană, unde distanțarea socială presupune paralizarea vieții economice: nu se poate opri transportul în comun și nu poate fi suspendat comerțul”. Preotul Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, este de aceeași părere: „măsurile sanitare sunt una, iar practicile religioase sunt alta, nu trebuie confundate planurile. Nu poți transforma Sfânta Împărtășanie în element patogen, ceea ce este o blasfemie din punct de vedere spiritual, iar din punct de vedere intelectual, o gogomănie”. Teodor Baconschi adaugă că „pericolul nu poate fi obiectivat” și dă exemplul înlocuirii metroului cu taxiul, unde îți strănută șoferul în față și iei virusul. Împărtășania e „o dimensiune spirituală”, care trebuie respectată de cei care și-o asumă: „n-am avut niciodată sentimentul că, dacă mă împărtășesc după alți creștini, voi fi infectat de ei și nici nu voi avea”.
Baconschi și-a luat doctoratul în antropolgie religioasă la Sorbona. Din perspectiva lui, „pericolele” nu pot fi stabilite „pe baza unor aversiuni ideologice” că în Biserică riscurile ar fi mai mari decât la mall. Fostul diplomat insistă că distincția dintre spațiul sacru și cel profan nu poate fi abolită, fiindcă „nimic nu ar mai avea sens în viața lui spirituală”. Credinciosul este pur și simplu „apărat” atunci când primește euharistia, când este împărtășit sau când sărută icoanele: totul, crede Teodor Baconski, „e dincolo de rațional, e supra rațional”.
L-am întrebat și pe purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București până unde se pot baza oamenii pe credință. Preotul Francisc Doboș ne-a răspuns printr-o întrebare retorică: „Isus ar fi trebuit să moară, dacă el credea? Sau nu? Și el credea. Era Dummezeu și tot a murit”. Reprezentantul Bisericii Catolice din România este de părere că „Dumnezeu ne-a dat atât credință, cât și rațiune” și că cele două „trebuie folosite împreună, nu una împotriva celeilalte”.
Cum vor celebra ortodocșii sau catolicii slujba de Paști nu se știe încă, fiindcă mai e aproape o lună până atunci. Purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, pledează pentru „respectarea cu rigoare a normelor de igienă recomandate de autoritățile medicale și a recomandărilor guvernamentale”. În același timp, reprezentantul Patriarhiei a insistat că „Biserica nu intră în carantină, pentru că ea aparține lui Hristos, nu vreunei autorități pământești”. Discursul ambivalent al purtătorului de cuvânt al Patriarhiei încearcă să împace atât capra, cât și varza: atât nemulțumirile prelaților față de îngrădirile gândite de guvern, cât și guvernul, care finanțează nu doar salariile preoților, dar și cele mai multe dintre lucrările edilitare ale Bisericii.
Facebook Forum