Înăsprirea pedepselor în ceea ce privește nerespectarea condițiilor de carantină este salutată de reprezentanții societății civile și ai procurorilor. Totuși, ei sunt nemulțumiți că nu a fost incriminată și nerespectarea izolării la domiciliu, fiindcă cele mai multe situații vin din această zonă.
În replică, specialiștii consultați de Europa Liberă susțin că cei izolați la domiciliu care nu respectă regimul impus și dacă împrăștie boli infectocontagioase, riscă o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) a fost printre primele voci care au solicitat autorităților modificarea Codului penal în cazul încălcării măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase. După adoptarea ordonanței, reprezentanții asociației speră că noile prevederi vor descuraja încălcarea regulilor. „Împreună cu colegii mei din AMASP am încercat să propunem modificări care să acopere toate situațiile întâlnite în ultimele zile sperând în primul rând ca aceste modificări vor avea un rol preventiv, că vor determina pe oricine să se gândească de două ori înainte de a minți autoritățile din domeniul sanitar, înainte de a-și da masca de protecție jos pentru a scuipa personalul medical, înainte de a pleca din autoizolare pentru că s-a plictisit de stat acasă”, ne-a declarat Alexandra Lăncrănjan, reprezentantul AMASP.
Pedepse prea mici?
Înăsprirea pedepselor pentru acest gen de infracțiuni a fost cerută și de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH). După emitera ordonanței de urgență, APADOR-CH a reclamat neincriminarea nerespectării izolării la domiciliu și o serie de pedepse prea mici, care nu permit arestarea preventivă. „Pedeapsa pentru nerespectarea carantinei/spitalizării e de maximum 3 ani, ceea ce înseamnă că nu se poate dispune arestarea preventivă pe motiv de pericol public, pentru ca Codul de Procedură Penală prevede condiția ca pedeapsa prevăzută de lege trebuie să fie de cel puțin 5 ani. Din acest punct de vedere, propunerile asociației de procurori erau mai bune, maximul era de 5 ani și se putea dispune arestarea preventivă”, ne-a declarat Georgiana Gheorghe, director executiv al APADOR-CH.
Măsuri necesare în timp de criză
Ordonanața mai prevede pedepsirea celor care refuză să spună dacă au intrat în contact cu o persoană infectată. „Incriminarea omisiunii de a furniza date privind contactul cu o persoană infectată și incriminarea transmiterii intenționate a bolii sunt două măsuri care sunt extrem de necesare într-o situație de urgență și mai ales într-o perioadă în care populației i se restrânge libertatea de mișcare și de acțiune, lucruri care nu pot rămâne fără ecou în comportamentul cetățenilor pe măsură ce restricțiile se prelungesc în timp”, mai crede procuroarea Alexandra Lăncrănjan.
Legea penală temporară
O altă problemă de legalitate a ordoananței a fost ridicată de societatea civilă. „Prin OUG nu se pot restrânge drepturi și libertăți, se poate numai printr-o reglementare temporară (lege penală temporară). Deci, se pot pune probleme de constituționalitate. Noi am solicitat parlamentului să adopte de urgență măsurile necesare, tocmai pentru a evita probleme de constituționalitate”, ne-a mai declarat Georgiana Gheorghe, de la APADOR-CH.
Închisoare pentru cei care răspândesc virusul
Față de criticile potrivit cărora trebuia incriminată și nerespectarea izolării la domiciliu, specialiști în drept au explicat pentru Europa Liberă că această faptă are corespondent în OUG și se pedepsește corespunzător. Astfel, potrivit alin.2 din actul normativ ”Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani”.
Solicitările procurorilor și ale societății civile de majorare a pedepselor în cazul infracțiunilor care țin de zădărnicirea combaterii bolilor au fost însușite de senatorii liberali Iulia Scântei, Alina Gheorghiu și Daniel Fenechiu care au depus o inițiativă legislativă în acest sens.
Măsuri dure împotriva declarațiilor false
Guvernul a modificat în noaptea de miercuri spre joi Codul penal prin Ordonanță de urgență, înăsprind pedepsele pentru zădărnicirea combaterii bolilor și a falsului în declarații. Astfel, ”declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă”, se arată în actul normativ adoptat de Guvern. În forma inițială, pedeapsa pentru falsul în declarații era de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
Și articolul care prevedea zădărnicirea combaterii bolilor a fost modificat. Astfel:
(1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(6) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor 3 persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(8) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(9) Tentativa la infracțiunea prevăzută în alin. (3) se pedepsește.
(10) Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.
În forma anterioară, în Codul penal aceste chestiuni erau tratate superficial: ”Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă” și ”Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amendă”.
Minciuna se pedepsește
Prin noul act normativ a fost incriminată și fapta de a minți medicii sau autoritățile cu privire la contactul cu o persoană infectată : „Omisiunea persoanei de a divulga cadrelor medicale sau altor persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care acestea își desfășoară activitatea a unor informații esențiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană infectată cu o boală infectocontagioasă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se mai arată în document.
Ca element de noutate, în ordonanță de urgență a definit starea de carantină care nu era explicată până în acest moment în niciun document medical sau juridic. Astfel, „prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.”
Facebook Forum