Linkuri accesibilitate

Starea de urgență în România și în lume. Ghid de funcționare în vremea coronavirusului


Carantina izoleta coronavirus

Decretul semnat de președintele Klaus Iohannis prin care se instituie în România starea de urgență a intrat în vigoare din momentul în care a fost publicat în Monitorul Oficial.

Pentru a înțelege cât mai exact cum funcționează România în starea de urgență, toate măsurile cuprinse în acest decret, valabil 30 de zile, trebuie privite ca un cadru legal general.

Aplicarea măsurilor - care ajung până la declararea carantinei în orașe sau pe întreaga țară - se vor aplica numai în funcție de situație. Nu este obligatoriu ca toate măsurile cuprinse în decret să fie aplicate. Însă deciziile rapide se vor raporta la acest decret. Pe scurt, include toate scenariile de combatere a coronavirusului.

Care sunt autoritățile care decid

Ministrul de Interne, Marcel Vela, este cel al căror ordine devin lege în momentul publicării. În multe dintre cazuri, ministrul se va coordona cu premierul Ludovic Orban și în cazul măsurilor celor mai restrictive se vor consulta în cadrul CSAT cu președintele Klaus Iohannis. Parlamentul supune la vot aceste măsuri, însă cele mai multe dintre ele au statutul unei ordonanțe de urgență - intră în vigoare în momentul publicării.

Cele mai drastice măsuri sunt cele cuprinse în Decret în anexa 2 și care SE APLICĂ ATUNCI CÂND SITUAȚIA DEVINE GRAVĂ. Nu acum.

1. Izolarea și carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau contact cu acestea; măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;

2. Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;

3. Limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum și ieșirea din zonele respective;

4. Interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute și a metroului;

5. Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;

6. Asigurarea pazei și protecției instituționale a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național;

7. Identificarea și rechiziționarea de stocuri, capacități de producție și distribuție, de echipamente de protecție, dezinfectanți și medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19;

8. Limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente - acestea sunt aprobate de ministrul de Interne, la propunerea șefului DSU, Raed Arafat.

  • Spitalele își schimbă categoria obișnuită și tratează pacienții astfel
  • a) urgențe de ordin I – pacienți internați prin Unități de primiri urgențe/Compartimente de primiri urgențe care își pot pierde viața în 24 de ore;
  • b) urgențe de ordin II – pacienți care trebuie tratați în cadrul aceleiași internări (odată diagnosticați nu pot fi externați);
  • c) pacienții infectați cu Covid-19.

Mai este important de înțeles că măsurile se iau pe mai multe domenii, de la cel privind organizarea instituțională pentru combaterea virusului până la cele economice.

Ordine publică

Trecerea poliției locale, a pompierilor și a ambulanțelor în subordinea Ministerului de Interne (a intrat deja în vigoare) .

Armata ajută, la cerere, întreaga infrastructură. De pildă, în cazul în care se închid granițele sau spitalele devin suprasaturate, corturile armatei vor fi cele care vor fi de sprijin, iar soldații și ofițerii vor păzi orașele sau regiunile care vor fi puse în carantină.

Internele, Armata și serviciile secrete pot angaja fără concurs pe o perioadă de șase luni personal aflat în rezervă - cei cu pensii speciale

Sănătate

Sunt tratați toți pacienții diagnosticați cu coronavirus, indiferent dacă au sau nu asigurări sociale de sănătate. Toate serviciile sunt decontate de stat.

Se pot achiziționa medicamente care tratează coronavirus la prețuri mai mari decât cele prevăzute inițial de Ministerul Sănătății.

Cheltuielile Ministerului Sănătății nu mai sunt plafonate, mai ales în privința aparaturii și a echipamentelor de protecție, a medicamentelor care sunt folosite pentru infecția Covid. Banii vin de la buget.

Se pot angaja, tot pentru șase luni, medici și farmaciști, personal specializat, mai ales în analize de laborator.

Șefii de spitale și de clinici pot fi suspendați sau demiși dacă nu-și îndeplinesc atribuțiile cu eficiență.

Protecție socială

Prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale se stabilesc măsuri de protecție socială pentru angajați și familiile acestora din sectoarele economice a căror activitate este afectată sau oprită total sau parțial prin decizii ale autorităților publice, pe perioada stării de urgență.

Nu beneficiază de despăgubiri financiare cei care stau acasă cu copiii și lucrează în sistemului național de apărare, penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordine de miniștri. Acești angajați însă, vor avea măriri de salariu în cazul în care soții lor nu beneficiază de acest drept.

Economie

Pot fi rechiziționate fabrici sau materiale produse necesare combaterii epidemiei.

De asemenea, guvernul va adopta măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri afectat de pandemie - nu au fost anunțate, însă principiul este al asigurării lichidității în piață, după cum s-a exprimat deja ministrul de Finanțe, Florin Cîțu.

Pe perioada stării de urgență se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc.), în limita prețului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgență. Măsura nu a intrat în vigoare, însă este foarte probabil ca autoritățile să recurgă curând la această măsură, despre care premierul Ludovic Orban a vorbit de mai multe ori, intenția fiind de combatere a speculei.

Cum este în alte țări

Măsurile anunțate de autoritățile române au intervenit în momentul în care erau 158 de persoane diagnosticate. În alte țări, starea de urgență a coincis cu intrarea în carantină a unor orașe sau țări întregi, impunerea de controale stricte la granițe sau chiar închiderea lor. Țări precum Italia și Spania, cele mai afectate de coronavirus în Europa (cu un total de 34.000 de cazuri) au activități suspendate, orașe pustii.

În Italia, de o săptămână oamenii pot ieși din orașele în care locuiesc doar cu o declarație pe proprie răspundere, în care menționează cazurile de forță majoră - familiale sau de serviciu -, care sunt apoi verificate.

În Spania, poliția oprește mașinile sau pe cei care merg pe stradă și îi întreabă unde merg. Aici este caz de forță majoră în Madrid, capitala care a fost excedată de numărul de cazuri care au nevoie de spitalizare. Pe teritoriul țării 40% din cei infectați (9.000 de oameni) au nevoie de un pat de spital.

Există și cazuri precum Ungaria, care și-a închis granițele și a decretat stare de urgență la pacientul 13, adică săptămâna trecută. Premierul Viktor Orban, unul dintre cei care pledează pentru închiderea granițelor de teama emigranților, a sigilat frontiera și nu mai primește de săptămâna trecută oamenii care vin din Italia, China, Coreea de Sud sau Iran. Pentru ceilalți s-au instituit controale de frontieră.

În Bulgaria, pacientul 23 și primul deces au dus la instituirea stării de urgență. Aici este interzis accesul oamenilor care vin din țări-focar, sunt închise cluburile de noapte, nu și restaurantele.

În Franța a au fost luate măsuri de urgență, însă nu s-au suspendat alegerile locale care s-au desfășurat duminică. Sunt închise școlile și sălile de spectacole, adunările publice.

Marea Britanie este la polul opus - se așteaptă ca la 600 de oameni depistați cu coronavirus să fie cel puțin 10.000 de contaminări în realitate. Aici premierul Boris Johnson a spus că este posibil ca „familiile să-și piardă membri (the loved ones) înainte de vreme”, se vorbește neoficial la o estimare, în total, de peste 7,5 milioane de oameni care să aibă nevoie de spitalizare iar autoritățile cred că virusul va face ravagii pe tot parcursul anului. Cu toate acestea, Marea Britanie este deschisă, vârstnicii fiind sfătuiți să stea acasă.

UE, care săptămâna trecută pleda pentru menținerea granițelor deschise, a anunțat astăzi recomandarea de a fi introduse controale sanitare la frontiera țărilor membre. De asemenea, a cerut ca în Europa devenită epicentrul pandemiei de coronavirus (aproximativ 50.000 de depistări) să se asigure un culoar pentru circulația lină a mărfurilor.

În Statele Unite a fost introdusă starea de urgență de la finele săptămânii trecute, după ce fuseseră suspendate zborurile dinspre Europa. La izbucnirea epidemiei, în Hubei, SUA anulaseră zborurile dinspre China. Încă dinainte de declararea stării de urgență fuseseră nterzide adunări publice cu mai mult de 500 de oameni, acum sunt școli și localuri închise, săli de spectacole și muzee, ca și în marea parte a Europei.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG