Linkuri accesibilitate

Summitul UE care încearcă să salveze economia europeană. Miza și marile divergențe


Ursula von der Leyen, Angela Merkel și Emmanuel Macron în timpul unui sumit de la Bruxelles, înainte de pandemia de coronavirus

Este al patrulea summit video al celor 27 de la începutul crizei încoace, însă optimismul și perspectivele unui acord care să întrunească unanimitatea nu sunt mai încurajatoare sau justificate în raport cu cele trei precedente.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, care a organizat această întâlnire la vârf virtuală, a pregătit un comunicat prin care va căuta să repare eventualul eșec.

Angela Merkel a avertizat, de altfel, vorbind în fața Bundestagului, că epidemia va sta cu noi multă vreme și că liderii nu vor ajunge astăzi la o decizie.

Cu peste 100.000 de morți (două treimi din totalul mondial) și cu frontierele interne închise, Europa se teme de riscul sfâșierii fragilei țesături interne a Uniunii.

Nimeni nu se așteaptă, oricum, la o decizie comună bine definită astăzi, deoarece chiar un acord de principiu în legătură cu pachetul de relansare economică de după pandemia de coronavirus ar trebui să-și vadă detaliile puse la punct, iar documentul final semnat în mod formal.

La ultima lor videoconferință, liderii au căzut de acord, provizoriu, asupra unui pachet de 540 de miliarde de euro, însă experții văd mai degrabă necesitatea absolută a unui pachet de 1000 până la 1500 miliarde, altfel zis: de 2 sau chiar 3 ori mai mult decât s-a aprobat deja. Spania, de pildă, cere un asemenea fond comun de 1.500 miliarde, iar El Pais scrisese încă de ieri că premierul socialist Pedro Sanchez pare a fi găsit deja înțelegere pentru asta pe lângă Angela Merkel.

Summitul de azi se anunță ca un război de tranșee, prin ecran de joc video, între țările mediteraneene cele mai afectate: Italia, Spania, Franța și cele mai bogate din nord, Germania, Olanda, Austria și țările scandinave, care au refuzat până acum orice încercare de a pune în comun datoriile, inclusiv sub forma acelor propuse acțiuni sau obligațiuni numite ‘eurobonds'.

Ultima dată, premierul italian Giuseppe Conte a fost gata să oprească video-conferința din pricina refuzului nordicilor de a accepta principiul acelor ‘eurobonds'. Nordicii vor în schimb să folosească deja existentul Mecanism European de Stabilitate.

În acest timp, Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen pare a pregăti un plan care se arată greu de acceptat încă din start pentru nordici: un fond comun de investiții de 2.000 de miliarde de euro, cu mult peste ceea ce cer țări precum Italia și Spania.

Nu este câtuși de puțin limpede cum ar putea fi creat un asemenea fond, iar pentru moment, din ceea ce se discută astăzi, singurele puncte concrete sunt acestea:

  • Un fond de 300 miliarde pentru refacerea pe termen lung a bugetului;
  • Un fond de 200 miliarde, recroit din vechile instrumente financiare de convergență;
  • 50 de miliarde fonduri de coeziune.

Altfel zis, cele 550 de miliarde de euro deja aprobate de lideri. Suntem departe de sumele dorite de Comisie sau de Italia și Spania.

Liderii nu vor lua astăzi, oricum, o decizie exactă, tehnică, ci detaliile vor fi lăsate pentru a fi ulterior negociate de experți și de așa numiții șerpași, sherpas, din partea guvernelor și instituțiilor UE.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG