Linkuri accesibilitate

COVID-19: Deschiderea școlilor în România se bazează pe medicina școlară subdimensionată


Ministrul Sănătății afirmă că, în cazul în care un copil face febră la școală, „există un cadru medical care va fi în școală” și care va efectua triajul și ancheta. Un raport al Guvernului României contrazice însă această afirmație.

Miniștrii Educației și Sănătății, Monica Anisie și Nelu Tătaru, au semnat un ordin de ministru comun care detaliază condițiile în care copiii se vor întoarce la școală în contextul pandemiei COVID-19.

Întrebat însă în conferință de presă ce se întâmplă dacă un copil face febră la școală, ministrul Tătaru a răspuns că „va fi însoţit de personalul didactic, ajunge în acea cameră, este anunţat părintele, vine părintele. Doar în cazul în care avem urgenţă imediată va fi solicitat 112 şi va merge la unitatea medicală. Împreună cu acel părinte şi medicul din unitatea şcolară se vor face evaluări şi vor merge pentru consulturi suplimentare în unităţile medicale”.

La întrebarea dacă intră în atribuţia profesorului să facă triajul epidemiologic, Nelu Tătaru a explicat: „Nu, este triajul observaţional pe care îl face profesorul, nu putem erija nici părintele, nici profesorul în cadru medical, există cadru medical care va fi în şcoală şi care va iniţia împreună cu DSP-ul o anchetă epidemiologică, în condiţiile în care avem suspiciune de prezenţă SARS-CoV-2”.

Ministrul Sănătății, contrazis de Guvernul din care face parte

În data de 12 august, Guvernul României a înaintat Parlamentului un document intitulat „Raport privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și detalierea planului de măsuri avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale și a deschiderii școlilor”.

La pagina 36 a raportului, Executivul scrie că, în România, „există 2.723 cabinete medicale prevăzute cu 1.653 medici și 3.036 asistenți, iar la acestea sunt arondate 2.770 unități de învățământ

Conform datelor Ministerului Educației, în România, sunt:

  • 6.293 de unități școlare în România (date 2019)
  • 2.824.594 elevi în învățământul preuniversitar (la 30.06.2019)
  • 858 de școli cu toaleta în curte, fără apă curentă și canalizare (date 2019)
  • 1.180 de școli cu grupuri sanitare necorespunzătoare (date 2019)

Rezultă din datele oficiale ale Guvernului că circa 3.500 de școli din România nu sunt arondate unui cabinet de medicină școlară. De notat că există posibilitatea ca asistența medicală să fie acordată de un medic de familie, în baza unui contract, dar Europa Liberă nu a putut identifica o statistică privind această situație.

La Ministerul Sănătății, de pildă, conform datelor furnizate Europei Libere, există doar o centralizare a posturilor de medici și asistenți școlari care pot fi plătiți din bugetul ministerului.

Posturile bugetate la Ministerul Sănătății sunt împărțite astfel:

  • 1045 medici școlari
  • 3497 asistenți medicali cabinete școlare
  • 538 medici dentiști școlari
  • 429 asistenți medicali cabinete stomatologice școlare

Conform Ordinului 5928/2011, medicina școlară este finanțată atât de Ministerul Sănătății, cât și de autoritățile publice locale. Acestea din urmă fac concursurile și angajările.

Medicina școlară, văduvită de mai bine de un deceniu

În anul 2010, conform unui proiect inițiat la Palatul Cotroceni de președintele Traian Băsescu, ministrul Sănătății Cseke Attila derula procesul de descentralizare a sistemului sanitar din România.

Dincolo de transferul majorității spitalelor din România în subordinea autorităților locale, acest proces a avut un impact major asupra medicinei școlare, a explicat pentru Europa Liberă dr. Daniela Rajka, președinta comisiei de medicină școlară din Ministerul Sănătății.

„Descentralizarea s-a făcut fără nicio noimă. De unde eram arondați la spitale și aveam o coordonare a rețelei naționale, am ajuns la autorități locale unde, în cel mai bun caz, am ajuns la direcția de asistență socială”, a declarat Rajka.

„Dincolo de cifre, care arată o imagine globală, importantă este împărțirea între urban și rural. Există două Românii. Nu se poate compara sectorul 1 din București cu o comună din țară”, a subliniat pentru Europa Liberă dr. Marius Ungureanu, Lector universitar, Departamentul de Sănătate Publică al Uiversității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

„În mediul urban, un medic școlar are mai multe unități arondate. De regulă, în orașe, nu există școală fără măcar un asistent medical și un medic la mai multe unități. În rural însă, nu există o rețea aproape deloc. Există unii primari care angajează, dar începutul este extrem de timid”, a adăugat dr. Daniela Rajka.

În școlile din București, spre exemplu, funcționează 440 de cabinete de medicină școlară și 142 de cabinete de stomatologie, conform Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București.

De doi ani există la nivelul Ministerului Sănătății Comisia consultativă de Medicină Școlară. Un pas major reușit de aceasta este actualizarea normelor de igienă în școli, finalizată în august anul acesta. Normele nu mai fuseseră actualizate din 1995, conform președintei comisiei.

Efectele s-au văzut mult înainte de pandemie

În aprilie 2015, ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a decis schimbarea contractului cadru cu furnizorii de servicii medicale și a pachetului de servicii.

Prin această modificare, vaccinarea copiilor în școli a fost eliminată, această atribuție revenind exclusiv medicilor de familie din România.

Dacă la primele doze de vaccin, la vârste mici, efectele nu s-au văzut, la rapeluri - doza a doua care, la unele vaccinuri se efectuează la vârste școlare - aceste efecte s-au simțit puternic.

De pildă, în cazul rujeolei, acoperirea vaccinală în România este sub pragul de siguranță de 95%, recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.

Din 2016, România este în epidemie de rujeolă. Conform Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile, de la începutul epidemiei au existat peste 20.200 de cazuri.

Dintre acestea, circa jumătate au fost înregistrate la copii sub patru ani, iar restul la copii și adulți peste această vârstă.

În 2015, când vaccinarea a fost scoasă din școli, gradul de acoperire vaccinală la rapel - care se efectuează la vârsta de 6-7 ani - a scăzut dramatic.

Până în 2018, el nu a revenit la nivelul anterior acelei decizii.

Facebook Forum

VIDEO

Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan. Sute de civili au fost răniți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:33 0:00
XS
SM
MD
LG