În diaspora locuiesc aproximativ 5,6 milioane de români, unii stabiliți în afara țării, alții plecați temporar la muncă. Mulți dintre ei nu au avut posibilitatea de a reveni în țară pentru a sărbători acest Crăciun cu familia de casă. Iată poveștile câtorva.
Numărul celor care revin, anual, de sărbători nu este cunoscut exact, însă în luna decembrie numărul trecerilor de frontieră pe sensul de intrare în România a crescut semnificativ, semnalând că o parte din diaspora petrece sărbătorile în țară.
De la începutul lunii, numărul trecerilor de frontieră către România a crescut de la 66.918 la 82.979 pe zi. La data de 17 decembrie, 209.647 de persoane au intrat în România, o creștere de 23,5% față de începutul lunii.
În total, peste 2 milioane de oameni au intrat în România în luna decembrie. Numai în perioada 16-21 decembrie, 818.000 de persoane au intrat în țară.
Conform Poliției de Frontieră, 60% dintre persoanele care au trecut granița spre România au fost români.
Creșterea numărului trecerilor de frontieră semnalează că mai multe persoane se întorc în țară în perioada sărbătorilor.
Totuși, pentru o parte semnificativă a diasporei, Crăciunul nu se sărbătorește în România, din diverse motive, cum sunt cele financiare sau lipsa zilelor libere de la muncă.
Mai mult, conform unui studiu publicat de Salvați Copiii, 2 din 5 părinții plecați la muncă în străinătate nu vor reveni în România de sărbători.
Circa 74.000 de copii au unul sau ambii părinți plecați la muncă într-o altă țară. 39% din părinții plecați în afară nu vor reveni în România anul acesta de Crăciun, conform studiului.
„Vorbim de un dor bidirecțional”, spune psihoterapeuta Mihaela Săhlean. Când vorbim de sentimentul de dor de casă, afectați nu sunt numai cei plecați în străinătate. Cei rămași în urmă pot experimenta un abandon ocazional, spune experta.
Acest lucru îi afectează cel mai puternic pe tineri și pe copii. Mai ales în cazul adolescenților cu un părinte sau ambii părinți plecați din țară, dorul poate avea un efect puternic, mai ales în această perioadă.
Potrivit psihoterapeutei Irina Paraschiv, sărbătorile sunt asociate cu intimitate, conexiune și cu statul cu părinții. Cu cât sunt mai tineri copiii, pierderea se simte mai puternic pentru că la vârste mai mici, capacitatea de reglare emoțională nu este la fel de dezvoltată.
Motivele pentru care părinții nu reușesc să revină în România de sărbători sunt legate de problemele financiare și de imposibilitatea de a își lua liber de la serviciu.
Din aceleași motive spune și Roxandra că nu a mai venit acasă de sărbători de când s-a mutat în Anglia, acum 12 ani. În acest timp și-a întemeiat o familie în Marea Britanie, iar în România a reușit să revină de numai două ori de Crăciun.
Ea și-a întemeiată o familie în orașul Portsmouth, împreună cu soțul, tot român. Spune că pentru ei Crăciunul nu are aceeași magie în străinătate, iar pentru rudele rămase în țară este la fel de greu.
Matei se află într-o situație similară. El lucrează ca bucătar în Marea Britanie, în Sunderland, de 14 ani, timp în care nu a reușit să revină niciodată de sărbători în România, din cauza serviciului. În acest timp și-a întemeiat o familie și a deschis un restaurant.
Motivele pentru care unii români nu reușesc să revină acasă de sărbători
„Perioada cea mai dificilă, pentru mine și pentru toți cei apropiați care sunt plecați în străinătate, este perioada Crăciunului”, spune Roxandra Nechita pentru Europa Liberă. Ea spune că, în fiecare an de la plecarea din țară, odată cu sosirea iernii, este lovită de dorul de casă.
De ce nu merge așa de des în țară? Roxandra enumeră două motive. „Este foarte greu cu concediile”, mărturisește ea. S-a mutat în Anglia din tinerețe, iar acum, la 30 de ani, după 12 ani în afara României, a revenit acasă de numai două ori.
Angajatorii sunt foarte reticenți să acorde concedii lungi, în perioada sărbătorilor, care este în general una importantă pentru toate industriile. Roxandra lucrează pentru guvernul britanic, pentru Departamentul pentru Muncă și Pensii, iar soțul ei deține o companie de transport.
Andrei, soțul Roxandrei, este din Ardeal, de lângă Cluj, iar Roxandra este din Timișoara. Când revin în România trebuie să călătorească în ambele orașe, lucru care necesită cel puțin două săptămâni. Pentru Andrei, acest lucru nu este realizabil în perioada aceasta, având în vedere industria în care lucrează.
Pentru Matei Baran, situația este aceeași. El deține un restaurant în Sunderland și lucrează ca bucătar de 14 ani. Perioada sărbătorilor de iarnă în industria ospitalieră este printre cele mai aglomerate.
El spune că în România are mulți apropiați cu care sărbătorește, în fiecare an sărbătorile online: mama, bunica, prieteni.
„Întotdeauna sărbătorile sunt dificile în străinătate, pentru că nu este același lucru pe care îl ai când ești acasă”, spune Matei.
„Tu ai cam 21 de zile, dacă ești norocos, maxim patru săptămâni, libere pe tot anul”, spune Roxandra. Pentru a își împărți concediul pe parcursul întregului an, familia alege să nu își ia liber în perioada Crăciunului.
Al doilea motiv pentru care nu reușește să revină în România de sărbători sunt costurile. Costul pentru zborul în țară în perioada sărbătorilor, pentru două persoane, dus-întors, pot depăși 1000 de lire - peste 5500 de lei - circa o treime din salariul mediu din Marea Britanie.
Educația copiilor este alt factor decisiv. Concediile se iau în funcție de când au liber aceștia de la școală, iar prețurile cresc odată cu vacanțele școlare. „Ești cam strâns de mâini și de picioare”, spune tânăra.
„Crăciun Fericit” pe Messenger sau WhatsApp
„Crăciunul acasă, e Crăciunul acasă”, spune Roxandra, pentru care sărbătorile de iarnă nu au mai fost la fel de la mutarea în Marea Britanie.
Ea face referință la tradițiile românilor de sărbători, care nu pot fi menținute în diaspora.
Colindele, cina în familie, ajunul petrecut în familie, cadourile și mâncărurile tradiționale care nu se găsesc ușor în străinătate sunt toate lucruri de care Roxandrei îi este dor când se gândește la Crăciun.
În România, Roxandra are două mătuși, părinții și bunica, însă restul rudelor sunt majoritatea plecate, de asemenea, în străinătate. Soțul ei, pe de altă parte, are majoritatea familiei rămasă în țară.
Pe rudele cele mai apropiate le sună, în fiecare an, „cu video” pentru a sta la povești. Părinții celor doi le-au urat „Crăciun Fericit” pe Messenger sau WhatsApp în ultimii ani.
„Ne trimitem foarte multe video-uri cu copiii, cum deschid cadourile, cu bradul, cum și-a împodobit fiecare bradul. Ne trimitem video-uri cu masa de Crăciun și cu ce a gătit fiecare”, spune Roxandra despre festivitățile de ajun și din prima zi de Crăciun.
Familia Roxandrei pune cadourile pentru ei sub brad, în fiecare an, în așteptarea următoarei vizite. Ea nu își poate da seama dacă este mai greu pentru cei plecați sau pentru cei rămași în România. „Dacă nu suntem acolo, ei fac tot posibilul să ne simtă.”
Tânăra spune că, în perioada sărbătorilor, vorbește aproape zilnic cu rudele apropiate pentru a se simți de parcă ar fi împreună.
Roxandra spune că rudele ei din străinătate sunt în aceeași situație, revenind foarte rar în țară de sărbători și urându-și sărbători fericite online.
Depresia provocată de dorul de casă
Mihaela Săhlean, psihoterapeut și doctor în psihologie, spune că perioada sărbătorilor este printre cele mai dificile pentru românii plecați de acasă.
„Atunci când ești departe de casă te simți poate mai incomplet, insuficient mulțumit, cu un drum mai greu către starea de fericire”, spune psihoterapeuta. Mihaela Săhlean spune că, pentru majoritatea românilor din străinătate, vorbim de două versiuni a ceea ce înseamnă „acasă”.
„Un acasă aici, în România, de unde au plecat, unde sunt părinții, prietenii, amintirile dragi și un acasă acolo unde există munca, statutul de migrant, permanentul sentiment de utilitate și prietenii pe care și i-au format acolo. Ca urmare, se simt disjunși între două case: cea din care au plecat și cea pe care și-au construit-o acolo”, spune psihoterapeuta.
Mihaela Săhlean spune că sărbătorile sunt perioada care accentuează cel mai mult starea de dor.
Ce este dorul din punct de vedere psihologic și ce efecte are?
„Dorul este descris, în psihologie, ca o combinație între mai multe emoții, între care fericire, nostalgie și tristețe. În acest context atunci când o persoana simte dor, poate simți mai multe emoții în același timp. Una importanta este tristețea, sentimentul că nu îți găsești locul, că simți că și cum îți lipsește ceva important.
Ca efecte psihologice, ne așteptăm la tendința de izolare, de a căuta elemente sau contexte care să îmi aducă aminte de casă sau de persoana/locul de care îmi este dor.
Vreau să menționez totuși că dorul nu este o emoție pe care să o evităm sau pe care am putea să o evităm. Ea apare și îmi arată că sunt lucruri pe lumea aceasta de care îmi pasă, care contează pentru mine și care mă anunța că am nevoie de conectare, de oameni aproape de un loc sigur și confortabil.”
Irina Paraschiv, psihoterapeut
Problemele de adaptare, dorul de casă, lipsa banilor pentru a călători acasă de sărbători sunt factori care contribuie la starea psihologică a românilor aflați în diaspora. Unii dintre aceștia aleg chiar să apeleze la psiholog pentru a discuta problemele provocate de dorul de casă.
Irina Paraschiv este unul dintre psihoterapeuții care a lucrat cu mai mulți pacienți din diaspora. Potrivit ei, 40% dintre românii nu care lucrează ea sunt sau au fost la un moment dat în diaspora.
Psihoterapeuta spune că dorul se aseamănă cu depresia, însă nu duce neapărat la acest diagnostic. Ea este de părere că emoțiile puternice resimțite în perioada sărbătorilor de iarnă nu trebuie evitate, ci semnalează lucrurile care sunt importante pentru oameni.
„Sunt niște mesaje care arată de ce anume ne pasă, ce contează pentru noi”, spune Irina Paraschiv.
Experta a avut pacienți din diaspora care s-au confruntat cu cazuri de anxietate generată de despărțirea de casă, de singurătate și de incertitudinea care vine odată cu schimbarea.
Mai mult, pandemia a avut efecte diverse asupra migranților români.
„Pentru cei mutați de puțin timp a venit cu multe schimbări și emoții negative resimțite, pentru că acești oameni au simțit izolarea și incertitudinea mult mai puternic”, explică Irina Paraschiv.
Dorul nu are un echivalent în alte limbi, în afara de limba română. Din acest motiv, psihoterapeuta Mihaela Săhlean este de părere că și efectele acestui sentiment sunt aparte pentru vorbitorii de limbă română.
