26 de oameni au murit în incendiu și unul în drum spre spital, în noaptea de 30 octombrie 2015, în urma incendiului de la Colectiv. 184 de persoane au fost duse la spital în acea noapte și 146 au rămas internate. Numărul morților a crescut în săptămânile următoare la 64.
La Crevedia, un bărbat a murit în noaptea exploziilor de pe 26 august, după ce a intrat în stop cardio-respirator pentru că și-a văzut soția în flăcări. 59 de persoane au fost transportate la spital, majoritatea pompieri. Alte patru persoane au murit în zilele următoare.
Atât la Crevedia, cât și la Colectiv, primele date arătau că activitățile comerciale se desfășurau cu încălcarea legii. Spre deosebire de Colectiv, unde firma funcționa legal, dar fără autorizație la incendiu, la Crevedia, afacerea fusese, oficial, închisă ca stație GPL
Declanșarea anchetei. Reținerea patronilor
„Tardiv” este cuvântul folosit de societatea civilă când vine vorba de reținerea patronilor în ambele dosare, dar și de declanșarea anchetei penale.
Primul parchet care s-a autoseziat în cazul Crevedia a fost Parchetul Răcari, în noaptea evenimentului - acesta avea competența teritorială.
La Colectiv, ancheta fusese de competența Parchetului Capitalei, cel care a făcut cercetarea la fața locului în noaptea tragediei. La Crevedia, nu există date despre o cercetare la fața locului făcută în acea noapte. Motivul ar putea fi legat de faptul că incendiul era încă în desfăsurare și că era noapte.
Pe 3 noiembrie 2015, la patru zile de la incendiul de la Colectiv, procurori ai Parchetului General îi rețineau pe cei trei patroni ai firmei care administra clubul - George Alin Anastasescu, Costin Micu și Paul-Cătălin Gancea, sub acuzațiile de ucidere din culpă, vătămare corporală și neluarea măsurilor legate de securitate și sănătate în muncă.
La Crevedia, patronii au fost reținuți după zece zile. Ei au fost ridicați de pe stradă cu mandate de aducere și duși la audieri. Avocații lui Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă au deplâns maniera în care au fost tratați clienții lor, spunând că nu au primit nicio citație.
Contactat de Europa Liberă, procurorul criminalist de caz, Marius Iacob, a explicat că legea îi dă și posibilitatea de a apela la mandatul de aducere, fără a-l pune în gardă pe cel citat.
Marius Iacob spune că întârzierea luării unei măsuri față de patroni se datorează cercetării la fața locului. Oficial, aceasta a fost finalizată vineri și îngreunată de mai multe elemente.
Pe de o parte, pompierii nu au permis echipei care făcea cercetarea la fața locului să intre în toate zonele pentru că încă era pericol de explozie pe întreaga perioadă pe care gazul a fost mutat din cisternele din incendiu în altele.
Pe de altă parte, suflurile exploziilor au aruncat bucăți mari pe o suprafață imensă și au trebuit identificate și ridicate toate. Cele esențiale anchetei au ajuns la institutul de la Petroșani care se ocupă de ancheta tehnică, celelalte au fost tăiate și depozitate la Remat până la finalizare anchetei.
După cercetarea la fața locului, procurorii au întocmit procesul verbal. Operațiunea le-ar fi luat două zile, iar munca s-ar fi întins zilnic pe parcursul mai multor ore. Rezultatul? Un document de 100 de pagini și 3500 de poze, a mai declarat procurorul de caz Europei Libere.
După toate aceste proceduri, s-a ajuns și la etapa de audiere a patronilor și, ulterior, la reținerea lor. Momentul vine în ziua în care numărul morților din tragedia de la Crevedia a ajuns la cinci.
Acuzațiile. Pedepsele
Patronii Colectiv, George Alin Anastasescu, Costin Mincu și Paul-Cătălin Gancea au fost acuzați de ucidere din culpă, vătămare gravă din culpă și nerespectarea normelor de protecția muncii, cei de la Crevedia de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, potrivit art. 255 alin 1 și 2 din Codul Penal.
Forma agravantă a infracțiunii de ucidere din culpă, în varianta morții a mai mult de două persoane, se pedepsește cu închisoarea de maximum 10 ani si jumătate.
Având mai multe infracțiuni la activ care duc și ele la majorarea cuantumului pedepsei, s-a ajuns ca patronii Colectiv să primească și pedepse mai mari decât maximul celei mai grave dintre acuzații. George Alin Anastasescu a fost condamnat la 11 ani și 8 luni, în timp ce Costin Mincu a primit o pedeapsă definitivă de 8 ani de închisoare, iar Paul-Cătălin Gancea, de 6 ani.
În cazul Crevedia, maximul pedepsei pentru distrugere urmată de un dezastru - cum a fost încadrată fapta - este de 12 ani.
Corupția
Un element care leagă cele două cazuri e corupția. În privința dosarului Colectiv, la puțină vreme de la ancheta inițială, primarul Sectorului 4 a intrat în atenția procurorilor. Piedone a fost acuzat de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizației de funcționare a Colectiv.
Mai exact, procurorii anticuropție susțineau că primarul Piedone și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, fapt care a dus la vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale Primăriei Sectorului 4 București, în urma cărora reprezentanții S.C. Colectiv Club S.R.L., care au putut desfășura activități de alimentație publică, au obținut un folos necuvenit în cuantum de 62.298 lei.
În plus, el a emis două acte administrative (acordul de funcționare și autorizația de funcționare) false, prin care atesta în mod neadevărat că S.C. Colectiv Club S.R.L. îndeplinea cerințele legale necesare avizării. Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare și a executat un an și o lună.
În cazul Crevedia, există deocamdată anchete preliminare ale DNA cu urmărirea penală începută in rem. Procurorii s-au autosesizat din oficiu în două dosare ca urmare a informațiilor apărute în presă.
Ei verifică săvârșirea de către funcționari publici a unor presupuse infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în legătură cu autorizarea stației GPL din localitatea Crevedia.
De asemenea, au existat semne de întrebare cu privire la funcționarea ilegală după închiderea oficială a stației.
Legăturile politice
Patronii de la Colectiv nu aveau legături vizibile cu clasa politică. Cu toate acestea, presiunea străzii din acele zile a dus la căderea guvernului PSD condus de Victor Ponta.
În cazul firmei de la Crevedia, ea este deținută de fiul primarului PSD de Caracal, la rândul lui un important om de afaceri, cu o avere fabuloasă, venit în partid pe filiera secretarului general PSD, Paul Stănescu.
Singurul care a avut de suferit politic după exploziile de la Crevedia a fost primarul din localitate. El a fost exclus din partid din cauza declarațiilor neinspirate.
