Luni și marți, angajații Direcției de Sănătate Publică (DSP) din Prahova au prelevat probe din toate localitățile afectate de criza apei din județ – apărută la finele lunii noiembrie, după înfundarea barajului de la Paltinu.
Prefectul județului, Daniel Nicodim, spune că, în funcție de rezultate, locuitorii vor avea apă potabilă cel mai devreme joi seară.
„Dacă apa o să fie declarată potabilă și din punct de vedere bacteriologic, sperăm să fie declarată potabilă în cursul zilei de joi – spre seară – iar în alte localități de vineri”, a spus Daniel Nicodim pentru Europa Liberă.
Prefectul susține că a solicitat Guvernului României, prin Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, să aprobe aprovizionarea cu apă potabilă îmbuteliată pentru încă trei zile, până la sfârșitul acestei săptămâni.
În noiembrie, din cauza golirii lacului de acumulare de la Paltinu pentru reparații la baza acumulării hidrotehnice, concentrația de nămol din apă, așa-numita turbiditate, a crescut. Ploile abundente au sporit problema din cauza aluviunilor.
În prezent, 107.000 de locuitori din 12 comune și municipiul Câmpina nu au apă potabilă.
Cât timp ajunge apa pentru locuitorii din Prahova
Miercuri, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a informat că necesarul de apă brută pentru stația de la Voila este asigurat integral, iar operatorul ESZ Prahova poate trata apa pentru a o face potabilă la parametri optimi.
Din informațiile pe care le au specialiștii de la Apele Române, în acumularea Paltinu sunt disponibili aproximativ 3 milioane m³ de apă.
„Debitul evacuat pentru tratarea apei este de 3 m3/s și reprezintă debitul maxim autorizat. Acesta poate asigura resursa de apă disponibilă operatorului de apă care permite tratarea apei pentru potabilizare și furnizarea acesteia fără restricții pentru un interval de 12 zile, în condițiile în care nu intră suplimentar apă în lac”, susține ANAR.
Sorin Rîndașu, directorul pentru situații de urgență de la ANAR, a verificat luni situația din Prahova și spune pentru Europa Liberă că „în momentul de față, conform datelor pe care le avem, suntem la cota 629,4 și putem să operăm până la 626”.
„Deci avem o diferență de 3 metri și ceva care ne stau la dispoziție [prin care intră apa din baraj în stația de tratare]. Ca nivel transpus în volum, înseamnă în jur de 3 milioane m³ de apă. Acei 3 milioane m³ de apă înseamnă că avem în jur de 12 zile pe care pe care ne putem baza că va fi furnizată apă brută pentru tratare la debitul maxim autorizat – de 3m³/s”, spune Sorin Rîndașu.
Reprezentantul ANAR susține însă că cele 12 zile „se transformă în 24 de zile”, datorită perioadei de iarnă de acum și de indicatorii statistici care arată că nivelul apei nu va scădea sub 1,5m³/s.
„Adică, pe regimul de acum, teoretic, avem apă pentru tratare la debitul maxim autorizat pentru 24 de zile”, spune Sorin Rîndașu.
Directorul de la Apele Române spune că asta înseamnă că locuitorii din Prahova vor avea apă până după Revelion.
După această perioadă, ANAR va propune ca locuitorii să aibă apă raționalizat, între patru și șase ore pe zi.
„Va trebui să reducem cumva ca să putem să facem cât mai mult economii și să prelungim perioada pe care ne putem baza”, spune Sorin Rîndașu.
În momentul de față, menționează reprezentantul ANAR, toate lucrările de la barajul Paltinu sunt amânate pentru anul viitor.
„Nu putem să facem intervenția la nivelul la care suntem acum, nu există niciun scafandru care să intre în apă.”
„Ceea ce pot să spun este că și următoarele șase luni vor fi luni foarte grele. Dacă apare o iarnă mai grea, cu fenomene de îngheț, vom pierde probabil un debit mai mare, un volum mai mare de apă, din cel pe care îl avem disponibil”, spune Sorin Rîndașu.
Program de furnizare a apei după Revelion
Specialistul ANAR adaugă că, după sărbători, Comitetul Județean de Situații de Urgență va trebui să gândească un program de furnizare al apei.
„Decât să nu fie deloc apă, mai bine un program de restricții, astfel încât rezervele să le putem folosi mai mult. Aici vă dau un exemplu foarte simplu: dacă eu am o rezervă de apă disponibilă, să spunem, în anumite volume, și dau apă 6h/zi, acea rezervă de apă ne ajunge de patru ori mai mult”, exemplifică Sorin Rîndașu.
Perioada de acum se poate compara cu anii '90, când toată zona avea în permanență restricții de utilizare a apei, consideră Rîndașu.
„De înfundarea de la punctul de evacuare din baraj nu ne putem ocupa mai devreme de lunile de vară, pentru că după ianuarie și februarie urmează martie, aprilie, mai, iunie, care sunt luni unde debitele medii multianuale – și posibilitatea să mai avem alte viituri – sunt mari, și atunci va trebui să menținem nivelul în sus”, arată specialistul ANAR.
În cazul în care va fi o ploaie mai puternică, vor fi probleme pentru că vor trebuie evacuate acele debite.
„Și nu le putem evacua decât prin această priză de golire, de semi-adâncime sau prin deversorul pâlnie, când deja nu mai controlezi ce intră, ce iese”, a mai spus Sorin Rîndașu.
Specialistul ANAR susține că toți ceilalți operatori publici sau privați, împreună cu specialiștii de la universitățile de profil, trebuie să discute și să găsească soluția pentru barajul Paltinu.
Prefectul Județului Prahova susține că soluțiile tehnice trebuie asumate de specialiști.
„Dânșii trebuie să estimeze aceste pericole. Eu nu am fost informat și nu știu despre posibilitatea ca apa să fie furnizată un număr de zile sau până după Revelion. În momentul acesta, întreg sistemul este calibrat, apa curge la robinetele oamenilor, dar din punct de vedere al analizelor bacteriologice nu este conformă și rămân în vigoare recomandările să nu fie folosită”, spune Daniel Nicodim.
Cine și de ce e responsabil în alimentarea cu apă în Prahova
Administrația Națională „Apele Române” este o instituție publică coordonată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova - înființată în 2006, cu acționar 100% ANAR, și „este principalul producător de apă potabilă pentru județul Prahova. 84% din apa potabilă este distribuită populației, prin operatori zonali”, după cum scrie pe site-ul ESZ.
„Rolul ei este exclusiv tehnic, de intermediere a volumelor de apă între Barajul Paltinu și operatorul de apă și canalizare al județului, care este Hidro Prahova”, spune Consiliul Județean Prahova.
Hidro Prahova S.A. este singurul operator regional de servicii publice pentru alimentare cu apă din județul Prahova. Acționar majoritar este CJ Prahova (87%) urmat de Consiliul Local Câmpina (6,8%), Consiliul Local Breaza (2,5%) și alte consilii locale din județ.
ANAR avertizează asupra deficitului de apă și propune un regim restricționat după 1 ianuarie 2026
Într-o informare oficială de marți, Administrația Națională Apele Române spune că în perioada ianuarie-februarie poate apărea – având în vedere specificul perioadei – un deficit de apă sever.
ANAR solicită organizarea unei ședințe tehnice, sub coordonarea Consiliului Județean și a Prefecturii Prahova, împreună cu toate instituțiile implicate (ANAR, ESZ Prahova, HidroPrahova, Hidroelectrica, Elsid) care să analizeze, în „limitele legal instituționale și tehnice”, posibilitatea furnizării apei către populație în regim restricționat, începând din 1 ianuarie 2026.
ANAR susține că deficitul de apă va fi determinat de:
- Volumul redus de apă, existent în acumulare, influențat și de perioada sezonului rece care favorizează înghețul;
- Sezonul rece poate afecta modul de funcționare a instalațiilor hidrotehnice și hidroenergetice;
- Sezonul rece favorizează creșteri ale consumului domestic.
Apele Române arată că măsura restricționării apei presupune reducerea debitului maxim autorizat care poate fi evacuat din acumulare și furnizat către stația de tratare Voila.
„Această măsură ar permite extinderea perioadei de utilizare a volumelor disponibile și prelungirea cât mai mult a intervalului de furnizare a apei cățre populație. În același timp, creează posibilitatea alocării timpului necesar în care S.C. Hidroelectrica S.A. să poată furniza un debit suplimentar prin instalațiile sale, dar cu condiția prealabilă efectuării unor teste tehnice”, precizează ANAR.
ANAR mai precizează că intervențiile asupra golirii de fund este „imperios necesar” să fie amânate până după luna iunie a anului 2026.
„Acestea sunt condiționate de regimul hidrologic bogat în precipitații, caracteristic primăverii care impune necesitatea menținerii unui nivel ridicat al apei în acumulare și care nu permite atingerea (coborârea) în siguranță a nivelurilor necesare operațiunilor subacvatice”, arată ANAR.
Ministerul Mediului: Cronologia evenimentelor de la Paltinu
- 17 iunie 2025. În urma unor manevre de verificare a funcționării echipamentelor hidromecanice ale golirii de fund GF2, ABA Buzău–Ialomița a informat Administrația Națională „Apele Române” că există o obturație în amonte, generată de desprinderea batardoului submers de deasupra admisiei.
- 18 iunie 2025. O inspecție subacvatică a confirmat avaria sistemului de acționare și probleme la vana de lucru. Situația era una gravă, cu ambele goliri de fund nefuncționale, fapt care a necesitat convocarea de urgență a Comisiei UCC (Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor) din de la Administrația Națională „Apele Române”. Aceasta e structura tehnică responsabilă cu monitorizarea comportării în timp a barajelor și stabilirea măsurilor necesare în cazul incidentelor
- 24 iunie 2025 - Comisia UCC a analizat incidentul și, prin raportul-decizie din 2 iulie 2025, a recomandat coborârea controlată a nivelului acumulării Paltinu. Prioritatea sublinată de Comisie a fost siguranța alimentării cu apă a populației. ABA Buzău–Ialomița a transmis nota tehnică elaborată de expertul atestat de Ministerul Mediului, iar documentația a fost trimisă la Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB), conform procedurilor legale. CONSIB a avizat necesitatea unui program de coborâre a nivelului apei la cota 620 mdMN, urmând recomandările expertului și ale comisiei de avizare.
- 25 iulie 2025 - A fost transmis către Apele Române (ANAR) programul de coborâre a nivelului, analizat și acceptat de Biroul Operativ CONSIB, cu condiția monitorizării stricte a evoluțiilor hidro-meteorologice și a consultării experților în fiecare etapă.
- Iulie-octombrie 2025 - exploatarea barajului s-a desfășurat conform procedurilor tehnice aprobate. Nivelul apei a fost redus treptat, în funcție de condițiile hidro-meteorologice, iar situația acumulării a fost monitorizată lunar în ședințele tehnice obligatorii pentru toate lucrările hidrotehnice. Specialiștii ANAR, ABA Buzău–Ialomița și ai Comisiei UCC au verificat în mod continuu comportarea barajului, evoluția sedimentelor și funcționarea instalațiilor de măsură și control. În această perioadă s-a constatat o agravare progresivă a colmatării admisiei golirii de fund GF2, aspect care a condus la concluzia că este necesară coborârea suplimentară a nivelului până la cota 603–604 mdMN pentru executarea în siguranță a lucrărilor de remediere.
- Octombrie 2025 - o inspecție subacvatică suplimentară a confirmat că zona de admisie a golirii de fund GF2 este înfundată cu sedimente, fiind necesară coborârea suplimentară a nivelului la cota 603–604 mdMN pentru execuția lucrărilor de remediere. CONSIB a decis formarea unei echipe complexe — specialiști ANAR, MMAP, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica și ESZ Prahova — pentru evaluarea finală a situației în teren și stabilirea măsurilor operative.
- Pe 28 noiembrie, locuitorii din Câmpina rămân fără apă potabilă.
- Pe 2 decembrie, ministrul Mediului a dispus trimiterea Corpului de Control al MMAP pentru verificarea lanțului de responsabilități, analiza deciziilor operative și propunerea de sancțiuni.
sursa: Ministerul Mediului
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
