Kievul obligă bisericile să se înregistreze din nou. Moscova acuză că se urmărește eliminarea Bisericii ruse din Ucraina
Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o lege care stabilește regulile de schimbare a subordonării comunitățile religioase.
Proiectul de lege spune că orice comunitate sau parohie își va putea schimba apartenența la o anumita biserica în cadrul adunarii generale, cu două treimi din voturi; proprietatea rămânând în posesia parohiei. Potrivit noii legi, cei care nu sunt de acord vor avea dreptul sa-și creeze propria organizație și vor conveni asupra modului de utilizare în comun a proprietății.
De asemenea, legea prevede actualizarea statutelor comunitatilor religioase în baza noilor reguli și reînregistrarea în decursul unui an de la intrarea in vigoare a legii.
Unul dintre autorii inițiativei, deputatul Vladimir Elenski, a declarat că proiectul de lege ar trebui să ajute comunitățile să „sară de sub Moscova”, deoarece procedura de trecere la o alta biserica nu era prevazuta înainte.
Biserica rusa din Ucraina sustine ca legea are ca scop ”eliminarea activităților sale prin confiscarea de tip raider”. Șeful departamentului juridic al bisericii ruse din Ucraina, Alexander Bahov, sustine ca legea permita ca persoane care nu sunt membri ai comunității sa initieze trecerea parohiei la o alta biserica.
În decembrie, în Ucraina a fost infiintata Biserica Ortodoxă Ucraineană, formata pe baza a două biserici ortodoxe necanonice, care in trecut si-au declarat independenta fata de Patriarhia de la Moscova. Patriarhia Ecuminca a Constantinopolului a acordat autocefalie noii biserici create.
La jumătatea lunii ianuarie, în Rada Supremă s-a anunțat că aproximativ 70 de parohii ale Bisericii Ruse din Ucraina au aderat la noua Biserica Ortodoxa a Ucrainei.
La 17 ianuarie, președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat că alte „peste 100 de parohii” doresc să se alăture Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
Camera Reprezentanților îi cere lui Trump să nu reducă sancțiunile împotriva lui Deripaska
Camera Reprezentanților din Congresul Statelor Unite a adoptat o rezoluție care cere blocarea planurilor președintelui Donald Trump de ridicare a sancțiunilor impuse companiilor afiliate oligarhului rus Oleg Deripaska.
Votul din această cameră, unde opoziția democrată deține majoritatea, este însă unul simbolic, având în vedere că o rezoluție asemănătoare a eșuat în Senatul controlat de republicani, care putea opri cu adevărat aceste planuri.
Trei companii ale lui Deripaska, inclusiv producătorul de aluminiu Rusal, au fost sancționate în aprilie anul trecut din cauza legăturilor oligarhului cu Kremlinul.
Trezoreria SUA susține că sancțiunile pot fi ridicate, pentru că miliardarul rus a cedat controlul asupra companiilor sale.
Putin a fost de acord ca experţi germani și francezi să monitorizeze Strâmtoarea Kerci
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că perşedintele Vladimir Putin a fost de acord cu propunerea cancelarului Angela Merkel ca experţi germani să monitorizeze Strâmtoarea Kerci.
Lavrov a afirmat că Putin a fost de acord cu această propunere cu o lună în urmă, dar că experţii germani nu au ajuns până la momentul actual.
Cancelarul german Angela ''Merkel i-a propus preşedintelui Putin să le permită experţilor germani să se deplaseze în zona strâmtorii Kerci şi să observe cum se realizează tranzitul (...) Iar preşedintele a acceptat'', a explicat ministrul rus de externe la o conferinţă de presă comună cu omologul său german Heiko Maas.
Lavrov a adăugat apoi că Merkel i-a cerut lui Putin să permită ca experţi francezi să se alăture acestei misiuni, lucru cu care liderul de la Kremlin a fost de acord. ''Totuşi, de atunci a trecut mai mult de o lună şi încă nu am văzut nicio sosire'' a vreunuia dintre aceşti experţi, a ţinut să menţioneze şeful diplomaţiei ruse.
El a precizat că o asemenea vizită se poate efectua ''în orice moment'', însă dacă propunerea germană presupune şi acordul părţii ucrainene, cum a afirmat vineri ministrul Heiko Maas, procesul s-ar putea bloca, la fel cum se întâmplă de pildă cu negocierile privind conflictul din Ucraina desfăşurate în formatul Normandia (Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa).
Pe de altă parte, ministrul Lavrov a amintit că trecerea navelor între mările Neagră şi Azov trebuie să ţină cont de anumite norme de securitate ale podului Crimeei, inaugurat de Rusia în mai 2018 şi care uneşte această peninsulă de Rusia continentală. Rusia a construit acest pod în aşa fel încât traversarea strâmtorii Kerci se poate realiza numai printr-o porţiune îngustă, care poate fi uşor blocată de o singură navă.
În luna noiembrie, Moscova a reţinut trei nave militare ucrainene şi echipajele acestora în Strâmtoarea Kerci din Marea Neagră, incident care a alimentat tensiunile existente deja între cele două ţări.
Funcționari din regiunea Cernăuți cu cetățenie dublă sunt concediați
Funcționarii de stat din regiunea Cernăuți sunt concediați din cauza deținerii dublei cetățenii, potrivit unui anunț făcut de șeful Serviciului de securitate al Ucrainei în regiunea Cernăuți, Ruslan Storojuk, citat de bucpress.eu.
Ruslan Storojuk a declarat că în anul 2018 în regiunea Cernăuți au fost concediați câțiva funcționari de stat din cauza deținerii dublei cetățenii. Printre aceștia au fost șeful Secției de prestare a serviciilor administrative din Herța și directorul Arhivei de stat a regiunii Cernăuți, scrie publicația nord-bucovineană.
De asemenea, Ruslan Storojuc a declarat că în curând vor fi date publicității datele privind cercetările în cazul dosarului penal intentat de Securitatea ucraineană privin Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” în baza articolului 110 al Codului Penal, intitulat „atentarea la integritatea și inviolabilitatea teritorială a Ucrainei”.
Reamintim că Serviciul de Securitate al Ucrainei a descins la sediul unei organizații românești din Cernăuți, care este acuzată de răspândirea de literatură și hărți care ar atenta la integritatea statului ucrainean. La 11 iunie 2018 au avut loc percheziții în cadrul unui dosar penal, intentat în baza articolului 110 al Codului Penal al Ucrainei. Ofițerii Serviciului de Securitate au constatat că hărțile au fost „imprimate pentru promovarea aniversării în Ucraina a 100 de ani de la crearea României Mari”.
Anchetatorii au constatat că membrii societății au distribuit literatură în care se face apel la restabilirea „adevărului istoric”, prin anularea unor documente internaționale (pactul Ribbentrop-Molotov) și readucerea nordului Bucovinei, Basarabiei de Nord și Basarabiei de Sud în componența României.
Într-un comunicat de presă, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” a anunțat că percheziția se încadrează în categoria atacurilor directe şi indirecte „împotriva noastră şi a întregii comunităţi româneşti din Ucraina. Constatăm, din păcate, tendinţa, tot mai des manifestată, a contaminării structurilor statului ucrainean cu ideile şi comportamentul forţelor ultranaţionaliste radicale”. Centrul Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” respinge „categoric şi fără echivoc orice tentativă a autorităţilor ucrainene, inclusiv SBU, de a ne eticheta, inventând motive şi înscenând violări ale Constituţiei, ca separatişti, provocatori etc. Suntem cetăţeni loiali ai statului ucrainean, dar nu vom accepta discriminările pe criterii etnice”, se spune în comunicat.
În regiunea Cernăuți, circa 20% din populație este constituită din români, potrivit recensământului ucrainean din 2001. Ucrainenii reprezintă 75% din populație.