Paradă LGBT la Kiev
Mii de persoane au participat duminică la Kiev la o paradă a comunităţii LGBT, sub o strictă supraveghere din partea poliţiei, însă fără incidente majore, în pofida prezenţei unor militanţi de extremă dreapta şi a unor religioşi ostili.
Arborând drapele în culorile curcubeului sau purtând ţinute extravagante, peste 8.000 de persoane, potrivit organizatorilor, au defilat pe marile artere din centrul capitalei ucrainene. Parada a fost flancată de un important cordon de poliţişti şi zeci de vehicule ale forţelor de ordine au fost desfăşurate la faţa locului, precum şi jandarmi călare.
În paralel, aproape o mie de militanţi ai extremei drepte şi organizaţiilor ortodoxe au încercat să perturbe manifestaţia, scandând, potrivit AFP, sloganuri agresive. Ei au fost ţinuţi la distanţă de poliţie, care a anunţat că a întreprins şi câteva arestări.
Homofobia este încă larg răspândită în Ucraina, însă autorităţile proeuropene, la putere din 2014, sunt hotărâte să-şi arate toleranţa, permiţând inclusiv organizarea de parade ale comunităţii LGBT, spre deosebire de Rusia vecină.
Aceasta este prima paradă LGBT în Ucraina după alegerea, în mai, a fostului actor de comedie Volodimir Zelenski în funcţia de preşedinte al ţării.
În iunie anul trecut, evenimentul a reunit la Kiev aproape 5.000 de persoane. La acea dată, poliţia a arestat peste 50 de manifestanţi ai extremei drepte care încercau să împiedice prin forţă începerea paradei.
Curtea Constituţională confirmă alegerile parlamentare pe 21 iulie
Curtea Constituţională a Ucrainei a anunţat joi că decizia noului preşedinte Volodimir Zelenski de a dizolva parlamentul şi a organiza alegeri anticipate pe 21 iulie este legală.
"Curtea a recunoscut conformitatea decretului preşedintelui cu Constituţia" referitor la această decizie, a anunţat Curtea Constituţională într-un comunicat.
Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a anunţat intenţia de a dizolva parlamentul, care majoritar îi este ostil, pe 21 mai, în discursul pronunţat cu ocazia învestiturii sale. Decretul a fost semnat la scurt timp după acest moment.
Considerată ilegală de către anumiţi experţi, această decizie a exacerbat tensiunile dintre şeful statului şi legislativ, care din acel moment a respins aproape în totalitate proiectele de lege propuse de noul preşedinte.
Mai mulţi zeci de deputaţi au sesizat Curtea Constituţională pentru ca aceasta să tranşeze în privinţa legalităţii dizolvării forului legislativ.
Săptămâna trecută Zelenski s-a deplasat personal în faţa acestei instanţe pentru a-şi apăra alegerea care, în opinia, sa este "ireproşabilă şi de necontestat", invocând susţinerea populară masivă de care se bucură iniţiativa.
Prin convocarea de alegeri anticipate, noul preşedinte ucrainean încearcă să profite de elanul determinat de victoria sa zdrobitoare (73% din voturile electoratului) în turul al doilea al scrutinului prezidenţial din aprilie, fără să mai aştepte alegerile legislative prevăzute să aibă loc în octombrie.
Partidul preşedintelui, "Slujitorul poporului", este creditat cu peste o treime din intenţiile de vot, potrivit sondajelor de opinie. Dacă va reuşi să confirme la urne această prognoză, rezultatul nu ar conduce în mod obligatoriu la obţinerea unei majorităţi, sistemul de vot îmbinând votul naţional proporţional cu voturile în plan local.
Summitul UE prelungeşte cu un an sancţiunile impuse Rusiei
Uniunea Europeană a decis joi prelungirea cu un an a sancţiunilor adoptate ca reacţie la ''anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia’'.
Decizia a fost luată în cadrul Consiliului European ce are loc joi şi vineri la Bruxelles.
Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului, măsurile se aplică persoanelor şi societăţilor din UE. Acestea sunt limitate la teritoriul Crimeei şi al Sevastopolului. Sancţiunile includ interdicţii cu privire la importurile în UE de produse originare din Crimeea sau din Sevastopol, investiţiile în Crimeea sau Sevastopol (ceea ce înseamnă că cetăţenii europeni sau societăţile din UE nu pot să cumpere bunuri imobile sau entităţi în Crimeea, să finanţeze societăţi din Crimeea sau să furnizeze servicii conexe), serviciile de turism în Crimeea sau Sevastopol (de exemplu navele de croazieră europene nu pot să facă escală în porturile din Peninsula Crimeea, cu excepţia cazurilor de urgenţă) şi exportul anumitor mărfuri şi tehnologii către societăţi din Crimeea sau în scopul utilizării în Crimeea, în sectoarele transporturilor, telecomunicaţiilor şi energiei, precum şi în ceea ce priveşte prospectarea, explorarea şi extracţia de petrol, gaze şi resurse minerale.
Se interzic, de asemenea, acordarea de asistenţă tehnică şi furnizarea de servicii de brokeraj, de construcţii sau de inginerie legate de infrastructură în sectoarele respective.
Aşa cum s-a afirmat în declaraţia formulată în numele blocului comunitar de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, la 17 martie 2019, la cinci ani de la anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia, UE rămâne neclintită în angajamentul său privind suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. UE nu recunoaşte legitimitatea acestui act de încălcare a dreptului internaţional şi continuă să îl condamne, adaugă comunicatul citat.
Din martie 2014, UE a impus progresiv măsuri restrictive împotriva Rusiei, ca răspuns la această destabilizare deliberată a Ucrainei, inclusiv sancţiunile reînnoite astăzi. Printre celelalte măsuri ale UE în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina se numără: sancţiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 iulie 2019; măsuri restrictive individuale care vizează în prezent 170 de persoane fizice şi 44 de entităţi, care fac obiectul îngheţării activelor şi al unei interdicţii de călătorie, deoarece acţiunile lor au subminat integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.
Un ziarist anticorupție a murit după ce a fost agresat
Un ziarist și militant anticorupție care a fost bătut de persoane necunoscute în luna mai în centrul Ucrainei a murit în urma rănilor, a anunțat poliția.
Atacat violent în 4 mai în orașul Cerkassy, Vadim Komarov a fost grav rănit la cap și se afla în comă de atunci. A murit la spital, a anunțat șeful poliției naționale, Vadim Kniazev.
Anchetatorii studiază trei ipoteze, prima fiind o crimă legată de activitățile jurnalistice ale victimei, a precizat purtătorul de cuvânt al ministerului de Interne. Celelalte două ipoteze vizează un atac criminal și un conflict personal.
Din mai, poliția a interogat peste 1.300 de persoane, dar atacatorii nu au fost identificați.
Potrivit presei locale, Komarov, care ancheta în special corupția și criminalitatea organizată din oraș, fusese ținta mai multor atacuri în ultimii ani.
Ziariștii dispun de o libertate de exprimare relativă în Ucraina, care dispune de un peisaj mediatic pluralist, dar securitatea rămâne o preocupare: atacurile împotriva jurnaliștilor nu sunt rare.
Un ziarist ruso-bielorus, Pavel Șeremet, a fost ucis în iulie 2016 la Kiev, unde locuia, în urma exploziei unei bombe plasate în mașina sa. Crima nu a fost elucidată.
În 2000, Gheorghi Gongadze, fondatorul respectatului site de știri Ukrainska Pravda, a fost răpit și ulterior descoperit decapitat într-o pădure din regiunea Kiev. Asasinii nu au fost găsiți.
Ucraina figura pe locul 102 dintr-un total de 180 în clasamentul libertății presei 2019 realizat de Reporteri fără Frontiere.
