O unitate specială a armatei ucrainene – forță de reacție rapidă a NATO
Centrul 140 al Forțele Operationale Speciale al Armatei Ucrainei a obtinut certificare de Forța de reacție rapidă a NATO. Este pentru prima dată în istorie când un astfel de certificat este acordat unei țari care nu este membră a Alianței.
„Pentru prima dată în istorie, o unitate armata dintr-o țară care nu face parte din NATO a fost certificată ca unitate SOF (Special Operations Forces) și a obținut dreptul de a fi implicată ca forță de reacție rapida a NATO – NATO Response Force.”
Centrul 140 al forțelor speciale a armatei ucrainene a luat examinele în Lituania.
Forța NATO de reacție rapidă (NRF) a fost creata la summitul de la Praga din 2002, pentru a înlocui Comandamentul Aliat al forțelor mobile europene.
Forța de reacție rapidă se afla în alertă constantă. Ele sunt alcătuite din trupe terestre, forțe speciale, aeriene, forțe maritime și pregătite ca în 5 zile sa fie desfășurate pentru operațiuni de evacuare sau de reacție la situații de criză din toate părțile lumii.
În cazul unui conflict militar semnificativ, trebuie să țină pe loc inamicul până la sosirea principalelor forțe, în decurs de până la 30 de zile. Decizia privind aplicarea acestei ferote este luată de Consiliul Nord-Atlantic.
O extrădare cu suspans: Firtaș, magnatul ucrainean cerut de justiția SUA pentru legături cu campania lui Trump
De la influența și puterea pe care i le aduceau milioanele, Dmitro Firtaș a ajuns în arest la domiciliu în Austria, unde așteaptă extrădarea spre SUA.
Decăzutul magnat ucrainean Firtaș ilustrează cel mai bine evoluția clasei de noi îmbogățiți din Ucraina în sfertul de secol care s-a scurs între căderea comunismului și manifestațiile de pe Maidan care au dus la fuga lui Ianukovici și la lentul proces de democratizare a Ucrainei.
Firtaș, un partener de afaceri al fostului șef al campaniei electorale a lui Donald Trump, Paul Manafort, și-a adunat averea pe comerț cu gaz prin intermediul unei opace și inaccesibile gigantice companii rusești: Gazprom. Marți, însă, 25 iunie, un tribunal austriac a confirmat decizia de a-l extrăda spre SUA pentru corupție și dare de mită pe baza unei anchete începută în urmă cu șase ani. Extrădarea lui în SUA depinde acum doar de o decizie a ministrului austriac al justiției. Or, noul guvern al Austriei este mult mai puțin pro-putinist decât predecesorul, alianța dreptei cu dreapta extremă sub Sebastian Kurz.
În vârstă de 54 de ani, Firtaș, care a fost pompier și care e bănuit și de strânse legături cu diferitele mafii din Ucraina, controlează aproape 70% din rețeaua de distribuire a gazului din vasta lui țară aflată în război cu Rusia. El rămâne foarte influent în Ucraina, deși se află în arest la domiciliu în Austria din 2014, din anul fugii lui Ianukovici și al ocupării Crimeei. Cei cinci ani în care Petro Poroșenko a fost la putere în Ucraina nu au schimbat mare lucru în relația dintre puterea politică și oligarhi. Situația s-ar putea schimba, dacă Firtaș ajunge în fața tribunalului în America.
O telegramă diplomatică SUA din 2010, publicată de Wikileaks, îl citează pe Firtaș ca declarând că își datorează începutul ascensiunii legăturilor lui cu Semion Moghilevici, unul din cei mai mari șefi ai mafiei ucrainene, pus ulterior pe listele FBI.
Firtaș a dat lovitura cea mare atunci când s-a aliat, în 2004, cu Gazprom, pentru a importa gaz în Ucraina. Lucrând cu Gazprom, Firtaș nu putea să nu fie în contact cu cercul intim al lui Putin, Gazprom fiind controlat de Kremlin. Partenerul rus al lui Firtaș este de altfel Arkadi Rotenberg, unul din cei mai apropiați prieteni și colaboratori ai lui Putin.
Firtaș a intrat în conflict cu Iulia Timoșenko, iar în 2010 l-a sprijinit cu succes pe rusofilul Ianukovici împotriva lui Timoșenko. Atunci l-a angajat și pe fostul șef al campaniei lui Donald Trump, Paul Manafort, recent condamnat în SUA. Manafort a fost condamnat la șapte ani și jumătate închisoare, printre altele și pentru că nu și-a declarat afacerile din Ucraina.
Firtaș a fost arestat în Austria, în 2014, la cererea FBI-ului, imediat după fuga lui Ianukovici în Ucraina. Deși fiind de atunci în arest la domiciliu, el a continuat să-și dirijeze imperiul comercial și mediatic în Ucraina, ceea ce a determinat justiția americană să ceară Austriei accelerarea extrădării lui.
Dacă va fi extrădat rapid, procesul lui ar putea începe exact înainte de prima vizită la Washington a noului președinte ucrainean Volodimir Zelenski.
Ucraina își suspendă participarea la lucrările APCE
Ucraina a anunțat marți intenția de a-și suspenda participarea la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) după decizia acesteia de a autoriza revenirea delegației ruse.
"Decizia delegației ucrainene: oprirea participării la lucrările APCE cu excepția chestiunilor legate de suspendarea drepturilor delegației ruse", a afirmat pe Facebook Volodimir Ariev, șeful delegației ucrainene.
Delegația va cere de asemenea ca această chestiune să fie abordată în regim de urgență în Parlamentul ucrainean și ca președintele și ministerul Afacerilor Externe "să stabilească o poziție clară" în privința viitoarei participări a Kievului la instanțele Consiliului Europei, a adăugat Ariev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat la rândul său "dezamăgit" față de decizia de a autoriza revenirea Rusiei, afirmând că a încercat să îi convingă pe cancelarul german Angela Merkel și pe președintele francez Emmanuel Macron să îl susțină.
După nouă ore de dezbateri aprinse și de voturi multiple, parlamentarii statelor membre din Consiliul Europei au votat în noaptea de luni spre marți posibilitatea ca Rusia să participe din nou la APCE, ceea ce nu mai era cazul după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, în 2014.
Fără puteri de constrângere, APCE, unul dintre instanțele Consiliului Europei - cu sediul la Strasbourg și independent de Uniunea Europeană - emite recomandări sau cere socoteală guvernelor în privința drepturilor omului și a democrației.
Rusia a amenințat că va părăsi pur și simplu Consiliul Europei. Acest lucru ar fi fost o premieră și ar fi privat cetățenii ruși de orice recurs la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
La vot, din România, au fost prezenți doar deputatul USR Iulian Bulai, care a votat contra reprimirii Rusiei, și deputatul PSD Gheorghe Dinu Socotar, care a votat în favoarea Moscovei, potrivit site-ului APCE.
Ucraina şi-a rechemat ambasadorul de la Strasbourg pentru consultări după revenirea Rusiei în APCE
Ministerul de Externe al Ucrainei şi-a rechemat marţi ambasadorul la Consiliul Europei pentru consultări, după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat în noaptea de luni spre marţi o rezoluţie privind modificarea mecanismului de sancţiuni, prin care a invitat Rusia să revină la lucrările APCE, fără nicio restricţie asupra dreptului său de vot.
Anterior, Ucraina şi-a anunţat intenţia de a-şi suspenda participarea la lucrările APCE după decizia forului paneuropean de a permite revenirea delegaţiei ruse, care fusese privată de dreptul de vot în 2014 ca urmare a anexării Crimeii.
'Suspendarea participării delegaţiei ucrainene la APCE este un pas destul de logic. Dar aceasta nu este pentru totdeauna, căci nu vom lăsa Consiliul Europei la cheremul Rusiei şi al aliaţilor săi. Mult mai dificilă este, de fapt, situaţia în privinţa Consiliului Europei. Este datoria noastră juridică şi umană de a participa la mecanismele sale de protecţie a drepturilor omului. Deşi arsenalul acestor mecanisme este departe de a fi perfect, el este important', a declarat ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin, citat de Ukrainska Pravda.
'În toate celelalte privinţe, ne-am cam pierdut încrederea în Consiliul Europei şi va fi foarte dificil ca ea să fie restabilită. Prin urmare, rechemăm ambasadorul nostru la Consiliul Europei pentru consultări', a afirmat şeful diplomaţiei Kievului.
Totodată, Pavlo Klimkin şi-a exprimat regretul în legătură cu faptul că instituţia cu sediul la Strasbourg a adoptat o 'nouă normalitate' în relaţiile cu Rusia.
'Este în special regretabil faptul că aceasta s-a întâmplat în momentul în care Franţa prezidează Consiliul Europei', a spus el, adăugând: 'A întinde covorul roşu pentru deputaţii ruşi, fără ca Rusia să fi pus în aplicare măcar una din condiţiile cerute, este greşit'.
După nouă ore de dezbateri aprinse şi aprobarea mai multor amendamente, parlamentari din statele membre ale Consiliului Europei au votat în noaptea de luni spre marţi pentru posibilitatea ca Rusia să participe din nou la lucrările APCE, după ce în decurs de cinci ani nu a avut drept de vot, ca urmare a anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.
