Consiliul Europei cere Moscovei să redeschidă ancheta cu privire la asasinarea lui Boris Nemţov
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) cere Guvernului rus să ”redeschidă şi continue” ancheta cu privire la asasinarea lui Boris Nemţov, un opozant al lui Vladimir Putin ucis prin împuşcare la Moscova la 27 februarie 2015.
Parlamentarii cer totodată ”tuturor statelor membre” să introducă pe listele lor negre numele celor care ”au făcut să eşueze măsurile de investigaţie şi procedurile judiciare”, între care citează numele generalului Aleksandr Bastrîkin, şeful Comitetului rus de anchetă, şi adjunctului procurorului general, Viktor Grin.
Această rezoluţie APCE a fost adoptată joi în unanimitate, cu trei abţineri, în absenţa parlamentarilor ruşi.
Reintegraţi cu drepturi depline miercuri, cu condiţia ”să ia parte la un dialog constructiv” cu APCE, după cinci ani de absenţă, din cauza anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, parlamentarii ruşi au boicotat acest vot.
Boris Nemţov, un fost vicepremier al Federaţiei ruse în preşedinţia lui Boris Elţîn, a fost executat la doi paşi de Kremlin, în timp ce lucra la un raport cu privire la rolul jucat de Rusia în războiul din Ucraina.
Un bărbat a fost condamnat la 20 de ani de închsoare după ce a fost vinovat de asasinarea lui Nemţov, iar alţi patru crime, găsiţi vinovaţi de complicitate, au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 11 şi 19 ani de închisoare, fără ca cei care au comandat asasinatul să fie identificaţi.
Într-un raport pe care l-a prezentat la APCE, democrat-creştinul lituanian Emanuelis Zingeris detaliază incorenţe, nereguli şi inconsecvenţe în anchetă şi conchide că ”toate aspectele pertinente ale dosarului nu au fost examinate, iar întregul adevăr nu a fost stabilit”.
Situația pe front astăzi în Donbas
UE a prelungit sancțiunile economice împotriva Rusiei cu încă șase luni
Consiliul UE a prelungit până la 31 ianuarie 2020 efectul sancțiunilor economice ale Uniunii Europene, care sunt legate de sectoarele financiar, energetic și de apărare ale Rusiei, se arata pe site-ul Consiliului European.
Decizia a fost luată după audierea raportului cancelarului german Angela Merkel și a președintelui francez Emmanuel Macron cu privire la stadiul punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, a căror aplicare este legată de continuarea sancțiunilor.
„După primirea informațiilor actualizate, Consiliul European a solicitat reluarea urgentă a negocierilor pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și luarea de măsuri menite să aducă încredere între părți. În acest context, liderii UE au fost de acord în unanimitate să mențină sancțiunile economice împotriva Rusiei. Consiliul UE a înregistrat aceasta decizie pe baza procedurii scrise”.
Măsurile restrictive vizează sectoarele financiar, energetic și de apărare ale Federației Ruse, precum și utilizarea bunurilor cu dublă utilizare.
Sancțiunile au fost inițial impuse la 31 iulie 2014 ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei. În septembrie 2014, UE a înăsprit sancțiunile, iar în martie 2015, liderii UE au decis să lege aceste sancțiuni de punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk.
Ulterior, UE a prelungit în mod repetat aceste sancțiuni cu intervale de șase luni.
Saakașvili s-a întors în Ucraina
Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili s-a întors în Ucraina miercuri după ce noul președinte ucrainea, Volodimir Zelenski, i-a restabilit cetățenia ucraineană, la peste un an după ce a fost expulzat din această țară de fostul președinte Petro Poroșenko.
Acesta a ajuns pe principalul aeroport din Kiev seara, după ce i-a fost interzisă intrarea în Ucraina, și a trecut de controale fără probleme.
Zeci de suporteri l-au primit cu steaguri ucrainene și georgiene scandând diminitivul ”Micha”.
”Sunt foarte bucuros”, a spus Saakașvili jurnaliștilor, adăugând că vrea să participe la ”construcția unei noi țări”.
Președinte al Georgiei din 2004 în 2013, Mihail Saakașvili a fost numit guvernator al regiunii Odesa din Ucraina în 2015 de către Petro Poroșenko, atunci șef de stat. La început aliat al lui Poroșenko, Saakașvili a devenit unui dintre cei mai feroce adversari ai acestuia, acuzându-l de corupție și de organizarea demonstrațiilor în care se cerea destituirea lui.
Poroșenko i-a retras cetățenia ucraineană în iulie 2017 când Saakașvili era în Statele Unite, după ce i se luase deja și naționalitatea georgiană și și-a dat în judecată țaea pentru ”abuz de putere”, astfel încât fostul președinte devine apatrid.
În septembrie 2017 a reușit să intre cu forța în Ucraina de pe teritoriu polonez, însă a fost arestat la începutul lui 2018 într-un restaurant din Kiev și deportat în Polonia.
Zelenski i-a redat lui Saakașvili cetățenia.