Rusia a început producția de sisteme antiaeriene S-500
Noul sistem de apărare antiaeriană va intra în curând în dotarea armatei ruse, a declarat șeful companiei ruse de stat Rostec, Serghei Cemezov, pe postul „Rossia-1”.
Modelul S-500 este dezvoltat de concernul Almaz-Antey ca o nouă generație de sisteme de rachete antiaeriene, în care se propune aplicarea principiului rezolvarii separate a sarcinilor de distrugere a țintelor balistice și aerodinamice.
Obiectivul principal al complexului este lupta cu rachetele balistice cu rază medie de acțiune, interceptarea de rachete cu rază de până la 3.500 km și, dacă va fi necesar, de rachete balistice intercontinentale în segmentul final al traiectoriei de zbor și, cu anumite limite, în segmentul mijlociu.
De asemenea, printre sarcinile noului sistem antirachetă se află și distrugerea rachetelor de croazieră hipersonice care dezvolta viteze de 5 Mach și peste, aeronave, drone, sateliți la joasă orbită și arme spațiale.
Cazul Skripal: Operaţiunea a fost condusă de la Londra de un general GRU
Operaţiunea de otrăvire a fostului spion Serghei Skripal anul trecut, la Salisbury, în Marea Britanie, a fost condusă, de la Londra, de un ofiţer cu grad înalt în serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU), relevă o anchetă independentă.
Site-ul de investigaţii Bellingcat a anunţat în noaptea de vineri spre sâmbătă că a întreprins, împreună cu BBC, o anchetă care îi permite să afirme că operaţiunea a fost condusă de un general-maior al GRU, Denis Sergheiev.
Potrivit Bellingcat, acesta se găsea în Marea Britanie în momentul atentatului împotriva lui Skripal, după cum fusese prezent în Bulgaria în 2015, când un vânzător de arme local a fost otrăvit, cu aceleaşi simptome.
BBC şi Bellingcat au putut vedea deplasările şi comunicaţiile telefonice ale lui Sergheiev de la Londra, purtate cu un telefon cu cartelă neînregistrată care 'nu lasă în mod normal urmele lăsate de numerele normale'.
Conform BBC, el a utilizat mesagerii ca WhatsApp şi Telegram pentru a comunica atât cu cei doi agenţi ruşi prezenţi la Salisbury - care fuseseră arestaţi de poliţie şi susţinuseră că erau simpli turişti -, cât şi cu comandamentul său din Moscova.
'Participarea unui general-maior arată importanţa dată acestei operaţiuni', a scris Bellingcat pe site-ul său.
Serviciul în limbă rusă al BBC a indicat, la rândul său, că Sergheiev şi soţia sa dăduseră ca adresă, în documente oficiale, pe cea a academiei militare a GRU.
Această anchetă ilustrează modul de coordonare a operaţiunilor GRU în străinătate, 'cu un ofiţer superior care comunică cu Moscova şi comunică foarte puţin sau deloc cu executanţii, care au deja instrucţiunile', scrie Bellingcat, care afirmă că a obţinut 'probe despre alte operaţiuni internaţionale purtate de aceeaşi echipă, ceea ce arată un model stabil al operaţiunilor GRU'.
Serghei Skripal şi fiica sa, Iulia, au supravieţuit şi trăiesc acum ascunşi.
WSJ: Putin trebuie să răspundă personal pentru doborârea MH17
Atacul rusesc asupra avionului companiei Malaysia Airlines, care efectua zborul MH17, a avut loc chiar în momentul în care Moscova căuta cu orice preț spirjin din partea Occidentului în oprirea ofensivei de succes a armatei ucrainene împotriva forțelor pro-ruse din Donbas. După distrugerea avionului de pasageri, aceste eforturi s-au intensificat, scrie David Satter în paginile Wall Street Journal, autor a mai multe cărți despre Rusia și expert în cazul distrugerii avionului „Boeing 777” deasupra Donbasului în 2014.
Deși Rusia a lansat o campanie fara precedent în care nega responsabilitatea sa pentru doborârea MH17, Echipa Internațională de Investigare (JIT) a stabilit că, la 11 iulie 2014, consilierul apropiat al lui Vladimir Putin, Vladislav Surkov, l-a asigurat pe liderul așa-numitei „DNR” Alexander Borodai că a vorbit cu conducerea de vârf a Rusiei și că urmeaza ”măsuri decisive care vor schimba mersul războiului”.
În primele două zile dupa distrugerea avionului, trollii ruși au postat 65.000 de mesaje pe Twitter care negau implicarea Moscovei în aceasta crimă. Potrivit cercetătorilor olandezi Robert Van Der Noorda și Koen Van De Ven, acest nivel al activității trollorilor ruși a fost fără precedent atât înainte, cât și după prabușirea MH17.
La câteva ore dupa dezastru, Putin și-a oferit un „alibi” la o conferință de presă în Brazilia. Răspunzând la întrebarea despre incidentul de la metroul din Moscova, el a spus: „Responsabilitatea este întotdeauna personificată. Dacă doi vânători trag în tufiș și ucid accidental pe cineva și dacă este imposibil să se stabilească exact cine a dat lovitura mortala, înseamna că ambii sunt eliberați de responsabilitate”.
Putin l-a sunat pe președintele Barack Obama imediat după dezastru să-i povestească ce s-a întâmplat. A fost o situatie ciudata, deoarece nici avionul, nici locul căderii MH17 nu aveau legatura cu Rusia și niciunul dintre pasageri nu era rus. Mai târziu, la o ședinta a guvernului rus, Putin a anunțat un minut de reculegere pentru a onora victimele dezastrului. Insa nu a făcut nimic de acest fel pentru victimele catastrofei de la metroul din Moscova, unde au murit 24 de persoane.
Potrivit fostului consilier economic al lui Putin, Andrei Illarionov, în primele 10 zile după distrugerea MH17, Putin a vorbit de 24 de ori cu liderii occidentali, încercând să-i convingă de un singur lucru: nu ar fi existat această tragedie dacă nu era razboiul din Donbas. Iată de ce liderii occidentali trebuie să facă presiuni asupra Ucrainei pentru a opri ofensiva armatei sale. Potrivit lui Illarionov, aceste conversații au durat „literalmente la nesfarsit”. Putin a vorbit de trei ori cu cancelarul german Angela Merkel și cu premierul australian Tony Abbott. Iar cu premierul olandez Mark Rutte a vorbit de șase ori. Într-o notă de condoleanțe transmisă lui Rutte, autocratul rus a scris: „Această tragedie confirmă încă o dată importanța unei soluții pașnice pentru criza teribilă din Ucraina”.
Dovada că Rusia este responsabilă pentru distrugerea MH17 este cuprinsă în detaliile incidentului în sine. Potrivit JIT, sistemul Buk a fost adus la 20 de mile de granița rusă, iar peste cateva ore transportat la locul de lansare, situat chiar sub coridorul aerian internațional L980.
Anterior, Rusia închisese spațiul aerian dinspre Rostov, curățând cerul de eventuale aeronave care ar putea zbura prin coridor dinspre partea rusă. Sistemul ”Buk” a așteptat 20 de minute, a tras o singura racheta care a doborat MH17 și apoi s-a întors rapid în Rusia. Camera cu infraroșu al sistemului „Buk” vede silueta termică a țintei. Și este puțin probabil ca Boeing 777 să poată fi confundat cu altceva. În acel moment în cer nu era nicio aeronavă ucraineană, doar patru avioane de pasageri, inclusiv MH17.
Zelenski îi cere lui Putin eliberarea marinarilor ucraineni în captivitatea Rusiei
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a cerut joi omologului său rus, Vladimir Putin, să-i elibereze pe cei 24 de marinari ucraineni încarceraţi în Rusia, după incidentul din noiembrie trecut în Marea Neagră, când gărzile de coastă ruse au deschis focul asupra a trei vase militare ucrainene şi au sechestrat echipajele împreună cu navele.
'Vreau să mă adresez preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin: toţi avem copii, înapoiaţi copiii părinţilor lor!', a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă.
Preşedintele ucrainean, potrivit agenţiei de presă Unian, a criticat atitudinea ministrului de externe Pavlo Klimkin, care nu l-a informat cu privire la nota diplomatică trimisă de Rusia despre marinarii ucraineni, remarcând că a aflat despre schimbul de note între Moscova şi Kiev pe această temă de pe internet.
'Voi explica într-un limbaj simplu şi nu juridic. Eu, ca preşedinte al Ucrainei, nu am văzut răspunsul nostru la nota venită din Rusia, deoarece dl. Klimkin nu a considerat necesar să discute aceste probleme cu preşedintele Ucrainei', a spus el.
Zelenski a avertizat că este vorba de o problemă care priveşte securitatea ţării şi a cetăţenilor ei, ceva care 'este o prioritate pentru orice preşedinte, indiferent dacă cineva îl place sau nu', în aluzie la Klimkin.
Preşedintele ucrainean a acuzat Rada Supremă (parlamentul unicameral) de menţinerea lui Pavlo Klimkin la conducerea Ministerului de Externe şi că a împiedicat înlocuirea acestuia cu Vadim Pristaiko, şef adjunct al administraţiei prezidenţiale, fost ambasador al Ucrainei la NATO şi diplomat de carieră.
Anterior, MAE ucrainean declarase că a primit o notă din partea Ministerului de Externe al Rusiei 'cu propunerea cinică'' ce solicită părţii ucrainene să ofere garanţii în scris privind continuarea procedurii penale împotriva marinarilor reţinuţi la Moscova 'în conformitate cu legislaţia rusă', conform Ukrinform. Moscova îi acuză de trecerea ilegală a frontierei ruse.
Rusia refuză eliberarea celor 24 de marinari ucraineni capturaţi în noiembrie anul trecut în apropiere de Peninsula Crimeea, în ciuda hotărârii pronunţate la 25 iunie de către Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării (ITLOS). Instanţa internaţională ceruse Rusia eliberarea marinarilor ucraineni şi returnarea celor trei nave Kievului până în data de 25 iunie.
Kievul, care a primit sprijin din partea SUA şi a UE, a apelat la ITLOS, dar Moscova a decis în prealabil să nu se prezinte pentru audieri, susţinând că incidentul ţine de competenţa exclusivă a justiţiei ruse.
'Rusia trebuie să aplice imediat şi necondiţionat decizia' instanţei internaţionale privind eliberarea celor 24 de marinari ucraineni şi returnarea celor 3 nave, a reacţionat Pavlo Klimkin într-o postare pe Facebook miercuri. Avocatul marinarilor ucraineni, Nikolai Polozov, a explicat că Rusia ceruse Kievului garanţii în scris că marinarii eliberaţi nu se vor sustrage justiţiei ruse şi se vor prezenta la procesul împotriva lor la un tribunal din Crimeea, forţând astfel Ucraina să recunoască de facto jurisdicţia Federaţiei Ruse asupra peninsulei anexate, potrivit Gordon.ua. MAE ucrainean a calificat oferta Moscovei drept inacceptabilă.