Zelenski către Maia Sandu: dorim ca armata rusă să părăsească teritoriul țărilor noastre
Volodimir Zelenski, spune că țara sa se va implica activ în procesul de reglementare transnistreană. Mai mult ca atât, spune liderul de la Kiev, Ucraina și Moldova nu vor permite ca cineva să le impună careva planuri de federalizare.
Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, care efectuează o vizită de lucru la Kiev.
Potrivit lui Zelenski, Ucraina și Moldova își doresc ca armata rusă să părăsească teritoriul ambelor state.
„Totodată, nu vom permite ca cineva să ne impună careva planuri cu așa-numita federalizare”, a declarat Zelenski.
Potrivit lui, autoritățile de la Chișinău și Kiev au aceleași poziții referitor la suveranitatea ambelor state și securitatea în regiune.
Zeci de persoane arestate la Moscova după ce au protestat împotriva reținerii a patru tătari din Crimeea
Poliția din Moscova a arestat zeci de persoane care au protestat în fața Curții Supreme de Justiție în semn de solidaritate cu cei patru tătari din Crimeea condamnați sub acuzația de terorism. La Curtea Supremă se judecă apelul celor patru care au fost condamnați între 9 și 17 ani de închisoare pentru că ar face parte din organizația Hizb ut Tahrir. Organizația este interzisă în Rusia, dar nu și în Ucraina.
Potrivit OVD-info, gruparea independentă care monitorizează acțiunile poliției împotriva protestatarilor susține că cel puțin 45 de oameni au fost arestați astăzi.
De la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea la Rusia din 2014, autoritățile rusești din peninsulă au condamnat zeci de tătari din Crimeea pentru acuzații similare. Grupările care pledează pentru apărarea drepturilor omului și guverne occidentale au criticat campania de represiune împotriva tătarilor din Crimeea, declanșată odată cu anexarea la Rusia. Tătarii din Crimeea au criticat ocuparea peninsulei de către Rusia și au organizat acțiuni de protest.
Petro Poroşenko - citat pentru audieri
Fostul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, a fost citat pentru audieri de biroul ucrainean de investigaţii, care vor avea loc pe data de 17 iulie.
”Confirmăm faptul că acesta va fi audiat”, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului. Acesta a refuzat să dea detalii cu privire la motivul citării.
Poroşenko, deţinător al uneia dintre cele mai mari averi din ţară, a pierdul alegerile przidenţiale din luna aprilie în favoarea actorului Volodimir Zelenski, care a promis în campania electorală că va lupta împotriva corupţiei.
Zelenski a candidat pentru funcţia de preşedinte, fără a avea nicio experienţă politică. El a jucat rolul unui profesor într-o comedie TV, care a devenit în mod neaşteptat preşedinte după ce un elev a filmat tirada lui împotriva politicienilor corupţi şi a postat videoclipul online.
Partidul său, Slujitorul poporului, conduce acum în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 21 iulie, având sprijinul a 37,8% dintre cei care au declarat că vor vota, potrivit unui sondaj realizat în perioada 25 iunie-7 iulie de Institutul de Cercetare KIIS.
Partidul Solidarităţii Europene al lui Poroşenko beneficiază de sprijinul a 7,2% din cei chestionaţi, plasându-l pe locul al treilea.
Curtea Europeană anulează înghețarea conturilor lui Ianukovici
Curtea Europeană de Justiție a anulat astăzi, joi 11 iulie, înghețarea fondurilor a șapte personalități din fosta clasă conducătoare ucraineană, printre care fostul președinte al Ucrainei Viktor Ianukovici.
Pe 5 martie anul acesta, statele membre UE prelungiseră cu un an măsura de îngheţare a bunurilor care îl vizează pe Viktor Ianukovici şi alte 11 persoane acuzate că au deturnat fonduri publice când au fugit din Ucraina după protestele din Piaţa Maidan din 2014.
Sancţiunile fuseseră prelungite până pe 6 martie 2020. Acestea au fost decise în martie 2014 şi prelungite în fiecare an de la această dată.
Cei vizați de înghețarea conturilor s-au adresat Tribunalului Uniunii Europene pentru a contesta asta în anii 2016 și 20171, în ceea ce îi privește pe Ianukovici și pe unul dintre fiii săi, și în anul 2018, în ceea ce le privește pe celelalte persoane.
Curtea Europeană a admis azi acțiunile ucrainenilor și a anulat măsurile restrictive adoptate împotriva acestora pentru perioadele menționate.
Tribunalul amintește că instanțele Uniunii trebuie să controleze legalitatea tuturor actelor Uniunii sub aspectul respectării drepturilor fundamentale. În această privință, chiar dacă poate întemeia adoptarea sau menținerea măsurilor restrictive pe o decizie a unui stat terț, Consiliul trebuie să verifice el însuși că această decizie a fost luată cu respectarea, printre altele, a dreptului la apărare și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă.
Tribunalul constată că motivarea actelor Consiliului de prelungire a măsurilor restrictive nu conține nicio referire la faptul că acesta ar fi verificat respectarea unor asemenea drepturi.
Tribunalul concluzionează că niciunul dintre elementele care i-au fost prezentate nu permite să se demonstreze că Consiliul a verificat respectarea, de către administrația judiciară ucraineană, a drepturilor în cauză înainte de a prelungi măsurile restrictive în discuție.
Pe 24 ianuarie, un tribunal din Kiev l-a condamnat joi pe Viktor Ianukovici la 13 ani de închisoare pentru "înaltă trădare", la capătul unui proces în contumacie.
Ianukovici a fost acuzat de înaltă trădare, complicitate la declanșarea unui război de agresiune și schimbarea frontierei de stat a Ucrainei.
Procesul lui Ianukovici a îneput in primăvara anului 2017 și s-a judecat în absenta acestuia. Din februarie 2014, fostul președinte al Ucrainei se află în Rusia.