Clădirea unui post de televiziune din Kiev, atacată astăzi cu lansatoare de grenade
Clădirea în care îşi desfăşoară activitatea postul de televiziune ucrainean 112 a fost azi ţinta unui atac cu lansatoare de grenade.
Potrivit unui comunicat al poliţiei ucrainene, incidentul a avut loc sâmbătă dimineaţa şi nu s-au înregistrat victime, însă autorul atacului nu a fost deocamdată identificat.
"Incidentul a fost încadrat drept act terorist şi a fost declanşată o operaţiune specială a poliţiei pentru a-l captura pe atacator", se menţionează într-o notă pe care poliţia a postat-o pe Facebook şi în care se precizează că faţada clădirii a fost afectată.
Atacul asupra postului de televiziune se produce după ce 112.ua a cerut forţelor de securitate să asigure protecţie angajaţilor săi pe fondul ameninţărilor primite din partea grupărilor radicale care "încearcă să influenţeze politica editorială a postului".
Potrivit altor mijloace de informare în masă, atacul are legătură cu recentul anunţ al postului 112.ua cu privire la apropiata difuzare a unui documentar controversat intitulat 'Revealing Ukraine' care include un interviu cu preşedintele rus Vladimir Putin, realizat de regizorul american Oliver Stone.
Dodon s-a întâlnit cu reprezentanţii mediatorilor din '5+2’, inclusiv din Ucraina
Reluarea negocierilor şi întâlnirilor în format '5+2' pentru reglementarea transnistreană se numără printre priorităţile enunţate de preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în timpul unei întrevederi avute vineri, 12 iulie, cu reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor din cadrul acestui format: Federaţia Rusă, Ucraina, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), SUA şi Uniunea Europeană (UE).
Potrivit lui Dodon, în cadrul întrevederii s-a discutat despre situaţia actuală din procesul de reglementare transnistreană, măsurile de consolidare a încrederii între cele doua maluri ale Nistrului şi premisele unei eventuale reluări, în anul 2020, a negocierilor politice asupra problemei transnistrene.
Înalţii oficiali, reprezentanţi ai mediatorilor şi observatorilor din formatul "5+2' (Federaţia Rusă, Ucraina şi OSCE - mediatori; SUA şi UE - observatori) şi-au exprimat susţinerea pentru eforturile depuse de conducerea Republicii Moldova orientate spre promovarea procesului de reglementare, inclusiv prin implementarea măsurilor de consolidare a încrederii expuse în Protocolul de la Berlin, din 2016.
Igor Dodon a anunţat că a prezentat mediatorilor trei priorităţi în problema reglementării transnistrene pentru următoarea perioadă: drepturile omului şi democratizarea regiunii transnistrene, asigurarea liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova, restabilirea unui spaţiu comercial-economic unic şi crearea premiselor pentru reluarea negocierilor, în anul 2020.
Ultima reuniune în format "5+2" a avut loc la Roma, în luna mai a anului trecut.
Congresul aprobă noi măsuri restrictive împotriva Rusiei
Camera Reprezentanților a SUA a aprobat joi un amendament la proiectul bugetului apărării pentru anul fiscal 2020, care prevede introducerea unor măsuri restrictive privind datoria suverană a Rusiei din cauza amestecului Moscovei în procesul electoral american.
Amendamentul prevede interzicerea totală de noi tranzacții cu datoria suverană a Rusiei. Proiectul bugetului de apărare în sine, modificat de amendament, urmeaza sa fie aprobat de către camera inferioară a Congresului. Amendamentul va trebui să treacă prin procedura de aprobare a legiuitorilor din ambele camere, înainte ca proiectul de lege să fie trimis spre semnare președintelui american Donald Trump.
În declarația de 10 pagini a Casei Albe pe acest subiect, se spune ca Trump ar putea impune dreptul de veto asupra proiectului de lege. Dar administratia Trump nu este nemulțumita de amendament, ci de faptul ca camera inferioară, controlată de Partidul Democrat, alocă Pentagonului 733 miliarde de dolari, fața de 750 miliarde de dolari solicitate anterior de Trump.
În luna februarie a acestui an, un grup de senatori americani a înaintat Congresului un proiect de lege care prevede sancțiuni „de cosmar” împotriva Rusiei: interzicerea oricărei tranzacții cu obligațiuni suverane noi, a finanatarii de proiecte eneregetice rusești, inclusiv de proiecte de gaz natural lichefiat în afara teritoriului Federației Ruse.
De asemenea, proiectul de lege prevede impunerea de sancțiuni sectorului cibernetic și băncilor din Rusia, despre care senatorii americani susțin că sprijina amestecul in campaniile electorale din străinătate. În cele din urmă, vor fi impuse sancțiuni persoanelor care sunt „implicate direct sau indirect în corupție și acte criminale în interesul președintelui rus Vladimir Putin”.
În cadrul proiectului de lege privind noi sancțiuni împotriva Rusiei, senatorii propun, de asemenea, restricții din cauza atacarii și sechestrării, la sfârșitul anului 2018, a trei nave ucrainene în strâmtoarea Kerci.
Putin lui Zelenski: Rusia e pregătită să discute cu Ucraina după formarea noului guvern de la Kiev
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au avut joi o convorbire telefonică.
Convorbirea a avut loc la doar câteva ore după ce Putin a declarat că ţara sa este dispusă să negocieze cu autorităţile de la Kiev pentru a găsi o soluţie în legătură cu acest conflict după formarea unui nou Guvern în Ucraina, în urma alegerilor parlamentare de pe 21 iulie.
Putin, a declarat joi că ţara sa este dispusă să negocieze cu autorităţile de la Kiev pentru a găsi o soluţie în legătură cu conflictul din Ucraina după formarea unui nou Guvern în această ţară în urma alegerilor parlamentare de pe 21 iulie.
— "Trebuie să vorbim? Atunci, să vorbim", a spus Zelenski într-o înregistrare video adresată lui Putin şi postată pe canalul său de YouTube, în contextul unei vizite la Kiev a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk.
Zelenski a sugerat că liderii instituţiilor Uniunii Europene, ai Marii Britanii, Germaniei, Franţei şi Belarusului ar trebui să participe la discuţiile de pace, despre care a spus că ar putea fi găzduite de Minsk. Belarusul a salutat ulterior propunerea.
„Nu am refuzat niciodată să discutăm, inclusiv despre extinderea formatului Normandia (grup de contact înfiinţat cu scopul de a ajunge la un acord de pace în estul Ucrainei, n.r.)”, a declarat Putin. „Cu toate acestea, mai întâi sunt necesare pregătiri pentru organizarea unui summit al formatului Normandia. În al doilea rând, negocierile vor fi posibile numai după formarea unui nou Guvern în Ucraina, după alegerile parlamentare din această ţară”, a adăugat el.
Vladimir Putin a făcut referire şi la premierul Marii Britanii, Theresa May, care urmează să părăsească funcţia. El a spus că nu ştie dacă ea ar fi dispusă să accepte o invitaţie la aceste negocieri. De asemenea, el a declarat că nu ştie nici cum celelalte state din formatul Normandia ar urma să se poziţioneze în privinţa unor noi discuţii. „Care va fi reacţia Administraţiei americane? Nu ştim. Cum vor răspunde Franţa şi Germania? Acestea sunt întrebări care au nevoie de răspunsuri”, a adăugat el.