Noua lege ucraineană a limbii atrage protestele vecinilor
Mult contestata lege ucraineană a limbii de stat a intrat astăzi în vigoare, la două luni după ce fusese semnată de fostul președinte Petro Poroșenko și în ciuda protestelor vecinilor, în primul rând Ungaria și România.
Ungaria, mai ales, prin vocea ministrului de externe Peter Szijjarto, a avertizat împotriva efectelor pe care le-ar avea noua lege în învățământ, în special în învățământul în limbile minoritare. Legea prevede că în licee și facultăți se va preda doar în ucraineană, în vreme ce educația în limbile minorităților se va face doar în grădinițe și școli primare.
Legea afirmă în primul rând că în Ucraina “singura limbă oficială este limba ucraineană”.
Mai mult, legea spune că price "încercări” de a introduce o altă limbă vor fi considerate ca fiind “contrarii ordinii constituționale”.
Legea mai pedepsește penal și ceea ce numește, relativ vag, “umilirea sau înjosirea în public a limbii ucrainene”.
Fiind dirijată în primul rând împotriva folosiri limbii ruse, limbă maternă a unei bune părți a populației, legea impune cote la radio și televiziune și cere ca cel puțin jumătate din textele tipărite in presă să fie in ucraineană.
Orice post important din administrația publică și din structurile guvernamentale nu va putea fi ocupat decât de persoane care vorbesc fluent limba ucraineană.
Cu totul, din cei circa 45 de milioane de ucraineni, 67% declară ucraineana ca fiind limbă maternă, în vreme ce rusa e declarată limbă maternă de 30% din populație.
3% sunt vorbitori de alte limbi, români, tătari, maghiari sau polonezi.
Ungaria a cerut cu insistență asigurări că legea nu va afecta învățământul în limbile minoritare și a blocat o vreme participarea Ucrainei la reuniuni în cadrul NATO, cu care Ucraina are un acord de parteneriat.
Și învățământul on limba română are de suferit. În zona Cernăuți, unde erau 144 de școli românești in 1945, în 1991 rămăseseră 91, iar din din 1991 încoace au rămas doar 62, însă prin noua lege ele vor fi toate închise până în 2023.
Vorbind anul trecut în Parlamentul European, Anatol Popescu, președintele Asociaților Românilor din Odessa, a amintit de asemenea că în zonă erau 62 de școli în 1945, in 1981 - 18 școli, iar azi doar doua școli mai funcționează cu predare integrală în română.
Deocamdată, Ucraina a decis doar să amâne până în 2023 intrarea în vigoare a prevederilor referitoare la minorități din noua lege, ca urmare a recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Limba rusă va fi deocamdată cea mai afectată. Rusia a cerut o reuniune în cadrul Consiliului de Securitate ONU și a cerut de asemenea Consiliului Europei să intervină.
53% dintre ucraineni susţin aderarea la NATO
Un sondaj de opinie realizat în rândul ucrainenilor arată că 53% dintre aceştia susţin aderarea Ucrainei la NATO, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat în ultimii ani.
Sondajul grupului Rating, realizat la solicitarea Institutului Republican Internațional (IRI) din SUA, arată că dacă astăzi ar avea loc un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO, 53% dintre ucraineni ar susține acest demers, în timp ce 29% ar vota împotrivă, iar 4% nu ar participa la referendum. 14% dintre respondenţi s-au declarat indecişi în această privinţă.
Sondaje similare au fost realizate în Ucraina şi în anii precedenţi, începând cu 2014, însă cel din luna iunie a acestui an a înregistrat o susţinere record faţă de proiectul euro-atlantic.
Demersurile vizând aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică se bucură de cea mai mare susţinere în vestul țării (80%), în timp ce în zona centrală se înregistrează un procent de 54%, iar în sud - 36%.
Cei mai puţini susţinători ai aderării Ucrainei la NATO sunt în estul ţării - 29%.
UE ar putea pune capăt conflictului din Donbas cu un 'singur apel telefonic’: senator rus
Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru relaţii internaţionale din cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului bicameral rus), a declarat luni că Uniunea Europeană este cea care ar putea pune capăt conflictului din Donbas (estul Ucrainei) - unde armata guvernamentală ucraineană luptă cu rebeli separatişti proruşi - cu 'un singur apel telefonic făcut la Kiev', dar în loc de aceasta preferă să impună sancţiuni împotriva Rusiei.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Kosaciov a comentat mai întâi o afirmaţie a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, care îndemnase duminică Rusia 'să găsească o soluţie eficientă la preocupările legate de dezvoltarea rachetei 9M729', ce vine în contradicţie cu prevederile Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subliniind că UE regretă decizia Rusiei de a suspenda îndeplinirea obligaţiilor care îi revin în temeiul acestui pact de securitate.
'Nici nu ştiu dacă este necesar să reamintesc Bruxellesului că SUA s-au retras unilateral din acest acord în luna februarie, iar preşedintele rus Vladimir Putin a semnat legea privind suspendarea Tratatului INF abia în iulie? Ceva îmi sugerează că ei ştiu toate acestea ... UE îmbrăţişează aceeaşi tactică şi în problema ucraineană: e mai comod să impui sancţiuni împotriva Rusiei decât să pui capăt conflictului din Donbas cu un singur apel telefonic făcut la Kiev pentru a îndemna conducerea ucraineană la dialog cu cealaltă parte beligerantă', susţine senatorul rus în mesajul său pe Facebook.
Noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut o convorbire telefonică joi cu liderul rus Vladimir Putin, prima de la învestirea sa în funcţie în luna mai, ocazie cu care a fost abordată situaţia din Donbas şi schimbul de prizonieri.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia că acordă sprijin militar rebelilor separatişti din regiunile Lugansk şi Doneţk (Donbas), dar Moscova neagă constant aceste acuzaţii, în pofida multiplelor dovezi prezentate de partea ucraineană. De fapt, partea ucraineană susţine că, dacă acest ajutor ar înceta, conflictul ar putea fi rezolvat rapid.
UE este implicată în discuţiile de pace în Ucraina prin participarea Franţei şi a Germaniei în aşa-numitul format de negocieri 'Normandia', alături de Ucraina şi Rusia.
Cernobîl va deveni sit turistic
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că intenţionează să transforme regiunea din jurul Cernobîlului în sit turistic. El a şi semnat un decret în acest sens.
"Cernobîl este un element negativ pentru imaginea ucraineană. A venit vremea să schimbăm acest lucru", a afirmat Volodimir Zelenski. "Vom crea un coridor verde pentru turişti. Cernobîl este un loc unic pe planetă unde natura a renăscut după un enorm dezastru provocat de om. Trebuie să arătăm acest loc lumii: oamenilor de ştiinţă, ecologiştilor, istoricilor şi turiştilor".
În aprilie 1986, un reactor de la centrala nucleară din Cernobîl a explodat, devenind cea mai mare catastrofă nucleară din istorie. Această explozie a trimis un val radioactiv de-a lungul Europei.
BBC precizează că o suprafaţă de 50.000 de kilometri pătraţi de pământ a fost contaminată.
Tursimul există deja în regiune, explodând de altfel datorită difuzării miniseriei "Cernobîl" de la postul HBO.
Recent, Le Figaro anunţa că regiunea a primit din 2010 în jur de 30.000 de vizitatori pe an. Rezervările au crescut cu 40% odată cu difuzarea serialului de televiziune.
Guvernul va introduce şi un sistem electronic de bilete pentru vizitatori.
Anumite reguli de securitate vor trebui respectate. "Turismul nu este periculos dacă respectăm regulile de securitate. De exemplu, la Prîpeat, nu trebuie nici să mâncăm, nici să bem sau să fumăm, nici chiar să călcăm pe iarbă sau să intrăm în clădirile cu risc de ingerare a unei singure particule calde, adică a unui bob de praf care conţine un atom de plutoniu", a detaliat Galia Ackerman, specialist, autoarea cărţii "A traversa Cernobîl", citată de La Croix.
Decretul semnat de preşedintele ucrainean prevede şi stabilirea unor planuri pentru căile navigabile. Sunt necesare mai multe trasee de drumeţie iar reţelele de telefonie mobilă trebuie să fie îmbunătăţite. De asemenea, sunt necesare măsuri care ar trebui să permită supravegherea turismului, pentru că nu sunt suficiente pentru a evita ca Cernobîl să nu devină un "Disneyland morbid", aşa cum a spus Galia Ackerman, sau în care utilizatorii de Instagram cu memorie scurtă să intre în scenă pentru a posta fotografia perfectă.
Un număr de 31 de oameni au murit pe loc, iar zeci de mii de oameni au părăsit apoi zona. Numărul celor ucişi din cauza radiaţiilor este încă un subiect de dezbatere.
Un studiu realizat în Belarus estimează că numărul total al deceselor în urma cancerelor provocate de radiaţii este de 115.000, faţă de 9.000, cât estimează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
