Trump refuză să coopereze cu ancheta "ilegitimă" privind Ucraina
Donald Trump a ales un război deschis cu Congresul, după mai multe zile de amânări, iar Casa Albă a anunţat că refuză să coopereze în ancheta în curs în vederea unei eventuale proceduri de destituire,
Casa Albă a catalogat ancheta iniţiată de Camera Reprezentanţilor, care ar putea conduce la demiterea preşedintelui SUA, Donald Trump, drept "constituţional ilegitimă”.
"În aceste condiţii, Preşedintele Trump şi Administraţia sa nu pot participa la ancheta dvs. partizană şi neconstituţională," afirmă Casa Albă, într-o scrisoare trimisă congresmenilor.
Casa Albă a mai acuzat congresmenii că încearcă să anuleze rezultatul alegerile din 2016, ce au fost câştigate de Donald Trump, şi să influenţeze scrutinul prezidenţial din noiembrie 2020.
Anterior, Departamentul de Stat a luat decizia de a bloca audierea ambasadorului SUA la UE, Gordon Sondland, considerat de democraţi drept un martor cheie al anchetei.
Camera Reprezentanţilor, aflată sub controlul opoziţiei democrate, a lansat o investigaţie parlamentară care ar putea conduce la iniţierea procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump, suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden. În cadrul investigaţiei, Camera Reprezentanţilor a trimis citaţii prin care le solicită unor membri ai Administraţiei de la Washington participarea la audieri şi furnizarea documentelor referitoare la contactele preşedintelui Donald Trump cu Ucraina.
Presa despre problemele lui Trump cu Ucraina
Întorsăturile neașteptate ale afacerii ucrainene în care s-a vârât Donald Trump și care pare că îi va aduce o tentativă de demitere, de impeachment, din partea democraților și a unor republicani nemulțumiți au luat o turnură suplimentară care fascinează din ce în ce mai mult presa europeană de când unul din cei implicați se dovedește a fi ambasadorul lui Trump la UE, Gordon Sondland.
Sondland nu este un diplomat, ci patronul unui lanț de hoteluri în SUA, care a primit postul de ambasador pe lângă Uniunea Europeană după ce a contribuit cu un milion de dolari la campania electorală a lui Trump.
Postul de la Bruxelles rămăsese vreme îndelungată neocupat, iar numirea ca ambasador a unui favorit al președintelui ca răsplată pentru că a contribuit financiar la campanie este un fapt banal și perfect legal în SUA. Sondland fusese foarte discret de când a sosit în post la Bruxelles, așa încât a surprins faptul că numele lui apare în această afacere ca unul din intermediarii între Trump și Kiev.
Când Trump face totul ca omul lui de la Bruxelles să fie oprit de la a depune mărturie, Le Monde, în Franța, pune titlul mare: Administrația Trump împiedică un martor-cheie să se prezinte!
Aici o lectură încrucișată a presei din diferitele țări devine instructivă, mai ales când ajungem la presa rusească. O privire în presa rusă de azi ne arată și în ce măsură tehnicile de fake news s-au banalizat și au devenit practică jurnalistică curentă. Astfel, Rossiskaia Gazeta, cotidian guvernamental, preia informații despre Trump de pe marele site american de știri Politico, pe care le distilează, deformându-le subtil și făcând astfel, cu sprijinul sursei aflate la îndemâna cititorului superficial, ca știrea să capete un cu totul alt sens sau altă nuanță.
Astfel, pornind de la un articol din Politico, pe care îl dă ca sursă și dovadă, articol despre obsesia lui Trump cu detectoarele de minciuni și cum ar dori să instaleze câteva în Casa Albă, Rossiskaia Gazetapune titlul: Trump va supune angajații Casei Albe detectorului de minciuni.
Știrea e dată ca sigură și definitivă pe baza unei aluzii din Politico. Nu contează că lucrul e probabil ilegal în SUA, iar Trump nu este o autoritate juridică sau polițienească pentru a putea ordona așa ceva, faptul e că articolul din Politico spune că el a avut această idee (printre multe alte bizarerii, precum aceea de a pune la granița cu Mexicul șanțuri cu aligatori). Punând titlul că Trump va face asta, cu un link spre Politico, când de fapt site-ul american lua în zeflemea o idee fantască, cotidianul Kremlinului caută să sugereze că și SUA funcționează la fel ca Rusia.
În Rusia nimeni nu s-ar mira sau n-ar îndrăzni să protesteze legal dacă Putin ar impune un asemenea test angajaților Kremlinului, așa încât publicul trebuie convins că și în America președintele decide cum vrea și poate impune astfel de inițiative arbitrare.
Preşedintele german respinge criticile cu privire la planul său privind soluţionarea conflictului din Ucraina
Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier a respins luni acuzaţiile din Ucraina potrivit cărora mecanismul său de deblocare a discuţiilor care vizează soluţionarea conflictului din estul ţării a fost influenţat de Rusia.
Aflat în capitala Georgiei, Tbilisi, Steinmeier a făcut referire la aşa-numita ''formulă Steinmeier'' pe care a propus-o în perioada în care era ministru de externe şi care încearcă să deblocheze aplicarea acordurilor de la Minsk prin organizarea de alegeri în zonele din Donbas controlate de rebelii proruşi.
Formula ar fi acordat un statut temporar special pentru organizarea de alegeri în regiunile separatiste din estul Ucrainei în care Rusia a sprijinit forţele separatiste.
Negocierile purtate la Paris în urmă cu trei ani în aşa-numitul ''Format Normadia'' erau în impas, a spus Steinmeier. În timp ce proiectele care trebuiau să fie implementate în termenii acordurilor de la Minsk din 2014 erau clare, paşii care urmau să fie făcuţi erau prea mari pentru ambele părţi.
''Din acest motiv, formula nu conţinea altceva decât încercarea de a transforma paşii mari, pe care nicio parte nu-i putea accepta, în paşi mai mici'', care ar fi apoi negociaţi în ceea ce priveşte conţinutul şi succesiunea lor, a spus el.
Duminică, mii de oameni s-au adunat la Kiev pentru a demonstra împotriva unui acord privind statutul special pentru zonele aflate în conflict din regiunea Donbass, după cum sugerează formula Steinmeier.
Formula, propusă pentru prima oară la sfârşitul anului 2015 de către ministrul de externe german de la acea vreme Frank-Walter Steinmeier, în prezent preşedinte al Germaniei, prevede de asemenea acordarea unui statut special zonelor separatiste din estul Ucrainei dacă alegerile vor fi recunoscute de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Dacă alegerile sunt declarate valide de OSCE, acel statut ar fi introdus în Constituţia ucraineană.
În prezent, există pregătiri pentru un nou summit în ''format Normandia'' (Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa)
Autorităţile americane au luat măsuri cu scopul protejării denunţătorului în cazul Trump-Ucraina
Într-o scrisoare din 28 septembrie, adresată directorului interimar al Comunităţii serviciilor de informaţii americane, Joseph Maguire, avocaţii denunţătorului şi-au exprimat temerile în legătură cu siguranţa clientului lor, după ce Trump a sugerat că s-ar face vinovat de trădare.
Potrivit avocaţilor, anumite persoane ar oferi o "recompensă" de 50.000 de dolari pentru orice informaţie privind identitatea denunţătorului, după dezvăluirile referitoare la solicitările lui Trump adresate liderului Ucrainei, Volodimir Zelenski, în sensul compromiterii imaginii fostului vicepreşedinte Joseph Biden, candidat în scrutinul prezidenţial din 2020.
Potrivit unei surse guvernamentale americane, autorităţile federale au luat măsuri de precauţie cu scopul protejării denunţătorului. Sursa a refuzat să spună dacă există vreo ameninţare clară la adresa denunţătorului.
La finalul lunii septembrie, presa americană a relatat că preşedintele SUA, Donald Trump, încerca să afle cine a furnizat informaţii despre controversata convorbire cu omologul din Ucraina, Vladimir Zelenski, comparând sursele cu "spionii" şi amintind că în alte vremuri astfel de persoane erau pedepsite "altfel"