Situația pe front astăzi în Donbas
Pompeo: SUA va continua să ofere sprijin Ucrainei
Administraţia Donald Trump va continua să ofere susţinere Ucrainei, a declarat, la Kiev, secretarul de Stat american, Mike Pompeo, părând să respingă acuzaţiile că Washingtonul ar fi condiţionat politic asistenţa financiară acordată Kievului.
"Statele Unite consideră curajoasă lupta Ucrainei pentru libertate, democraţie şi prosperitate. Angajamentul nostru în sprijinul Ucrainei va fi constant", a declarat Mike Pompeo în cursul întrevederii pe care a avut-o la Kiev cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
"Statele Unite înţeleg că Ucraina este o ţară importantă. Nu este doar în inima geografică a Europei, se află la confluenţa libertăţii cu autoritarismul în estul Europei. Câmpurile Ucrainei aprovizionează continentul european, iar gazoductele care traversează ţara ţin Europa caldă în timpul iernii", a subliniat Mike Pompeo, citat de agenţia Associated Press.
Secretarul de Stat american a părut să respingă principala acuzaţie care îl vizează pe preşedintele SUA, Donald Trump, în procedura demiterii - condiţionarea asistenţei oferite Ucrainei de investigarea adversarilor polittici. Întrebat de ce nu a fost invitat la Washington preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, Mike Pompeo a răspuns: "Pur şi simplu nu a fost cazul. Vom găsi momentul potrivit, oportunitatea adecvată pentru o astfel de vizită". Potrivit unor presei americane, Donald Trump a condiţionat vizita lui Volodimir Zelenski la Washington de o investigaţie care să vizeze adversari politici.
Camera Reprezentanţilor, aflată sub controlul opoziţiei democrate, l-a inculpat pe preşedintele Donald Trump pentru abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului. Donald Trump este suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden.
Kremlinul critică afirmaţiile ''insultătoare'' ale lui Zelenski
Kremlinul a formulat critici virulente marţi la adresa lui Volodimir Zelenski pentru că a afirmat că URSS a avut partea sa de responsabilitate în izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, 'complotând' cu naziştii la invadarea Poloniei în 1939.
'Nu putem accepta o astfel de declaraţie, aceasta este falsă şi insultătoare faţă de memoria bunicilor noştri', a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cursul unei conferinţe de presă.
Aceste critici ale Moscovei faţă de Kiev intervin după câteva luni de destindere între cele două ţări, ale căror relaţii s-au deteriorat fără precedent de la anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. În plus, Ucraina acuză în mod special Rusia, în pofida tuturor negărilor acesteia, că îi sprijină îndeosebi militar pe separatiştii proruşi în conflictul din Donbas (est), soldat deja cu 13.000 de morţi, conform datelor ONU.
Varşovia şi Moscova, care au relaţii tensionate de ani de zile, şi-au intensificat în ultimele săptămâni atacurile verbale legate de anumite episoade din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum invadarea Poloniei de către URSS la 17 septembrie 1939 în urma pactului Ribbentrop-Molotov, după ce armata nazistă invadase Polonia la 1 septembrie acelaşi an, sau eliberarea Varşoviei.
La ceremoniile din Polonia, luni, dedicate eliberării lagărului de concentrare Auschwitz de către Armata Roşie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat sprijinul pentru Varşovia.
'Polonia şi poporul polonez au resimţit primii consecinţele complotului criminal între cele două regimuri totalitare. Aceasta a condus la cel de-al Doilea Război Mondial şi le-a permis naziştilor să declanşeze mecanismele Holocaustului', a spus el.
Această declaraţie urmează celei a premierului polonez Mateusz Morawiecki de la sfârşitul lunii decembrie împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, după ce acesta acuzase Polonia de complicitate cu Hitler. Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, chiar a boicotat ceremoniile consacrate eliberării lagărului de concentrare Auschwitz organizate săptămâna trecută în Israel, din cauza prezenţei preşedintelui rus la acestea.
Putin şi-a înmulţit în ultimele săptămâni atacurile împotriva a ceea ce el consideră 'falsificarea' istoriei, minimalizând în special protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, şi care a condus la împărţirea între sovietici şi nazişti a unei părţi din Europa de Est, între care şi Polonia.
Putin a criticat totodată o recentă rezoluţie a Parlamentului European care denunţa această invazie coordonată a URSS şi Germaniei naziste.
Ucraina se alătură sistemului de achiziții militare al NATO
Ucraina s-a alăturat sistemului de achiziții militare al NATO (NATO Support and Procurement Agency, NSPA), deschizând calea spre posibilitatea pentru Kiev de a cumpăra în mod legal armament și echipament militar de la furnizorii Alianței, cum a explicat-o ministrul ucrainean al apărării Andri Zagorodniuk.
Ucraina a efectuat deja o serie de achiziții în decembrie, după ce a încheiat toate procedurile administrative. În realitate, Ucraina se alăturase deja, teoretic, NSPA încă din 2015, dar nu încheiase încă procedurile până acum.
NSPA este o rețea logistică a NATO care funcționează pe principiul: “nici câștiguri, nici pierderi” (“no profit-no loss”). Până acum, cum recunoaște chiar ministrul ucrainean al apărării, procedura intrării în NSPA fusese blocată chiar de opoziții venite din interior, de pildă din partea giganticului trust național de armament UkrOboronProm, care a funcționat întotdeauna ca un intermediar în cumpărarea de echipament militar.
Din pricina intermediarilor, Ucraina ajunsese să plătească sistematic de două ori mai mult pentru armament, pe care de acum îl va putea achiziționa la prețul real.
Ucraina cheltuiește 10 miliarde de dolari pe an pentru armament, ceea ce reprezintă 5,4% din PIB, altfel zis un buget al armatei de două ori mai mare, raportat la PIB, decât cel al majorității membrilor din NATO. Din acești bani, însă, doar o zecime sunt destinați achiziționării efective de armament.
Ucraina dorește să adere la NATO, ca și Georgia, de altfel, o țară căreia Alianța i-a făcut promisiunea oficială că va intra în NATO, la summitul de la București din 2008.
În cazul Ucrainei, țelul aderării la NATO este chiar înscris în noua constituție a țării. Ucraina este apoi un mare fabricant de armament, încă din epoca sovietică și are capacități de transport aerian de material militar greu care le depășesc pe cele ale majorității membrilor actuali ai NATO. În Afganistan, de pildă, unde vehicule și armament greu trebuiau transportate pe calea aerului fără escală, țările NATO, cu excepția SUA, subînchiriau avioane de transport ucrainene, chiar de la firme private.
Dat fiind războiul nedeclarat pe care Ucraina îl duce cu Rusia din 2014, aderarea Kievului la NATO rămâne însă o perspectivă îndepărtată. NATO nu poate primi Ucraina ca membru câtă vreme ea are părți din teritoriu ocupate, deoarece Alianța ar fi atunci obligată să intervină militar împotriva Rusiei, conform faimosului art. 5 din carta NATO, cel al apărării colective, care spune că un atac împotriva unuia din membri ar fi considerat un atac împotriva tuturor.
Acesta este și motivul pentru care NATO, care recent a primit ca membri Albania și Muntenegru din Balcani, dă înapoi de la promisiunea făcută Georgiei, deoarece această țară din Caucaz are, ca și Ucraina și Moldova (aceasta din urmă declarându-se neutră), părți din teritoriu ocupate militar de Rusia. Este vorba de regiunile separatiste Abhazia și Osetia de sud, cu un statut incert și nerecunoscut, cum sunt si Transnistria, sau, în Ucraina, Crimeea și Donbasul.
NATO în schimb patrulează, prin rotație, în Marea Neagră, cooperând astfel militar în regiune și cu Georgia și cu Ucraina.
Procedura de impeachment împotriva lui Donald Trump a pornit tocmai de la cooperarea militară a SUA cu Kievul, după ce Trump a suspendat pentru o vreme ajutorul militar destinat Ucrainei, cerând în același timp președintelui Volodimir Zelenski să deschidă o anchetă în Ucraina asupra afacerilor fiului rivalului său democrat Joe Biden.
