NATO va continua să ofere sprijin Ucrainei, inclusiv militar
Alianţa Nord-Atlantică va continua să ofere susţinere Ucrainei, inclusiv la nivel militar, a declarat Christopher Duggan, director adjunct al Biroului de legătură al NATO de la Kiev, reiterând criticile referitoare la anexarea regiunii Crimeea de către Rusia, în cursul unui seminar desfăşurat la Kiev.
"Crimeea trebuie să rămână în centrul atenţiei. Au trecut şase ani de la anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeei de către Rusia. Mesajul nostru, în numele NATO, rămâne clar. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte anexarea", a declarat oficialul NATO, citat de agenţia de presă Unian.
"Aliaţii subliniază că anexarea Crimeei este o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale şi o provocare majoră pentru securitatea euro-atlantică. Crimeea este teritoriu al Ucrainei", a subliniat Duggan.
Ucraina va relua construcţia de rachete
Ucraina va reanima în curând programul de construcţie a rachetelor, a anunţat marţi seara secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare (SNBO) de la Kiev, Aleksei Danilov, adăugând că în acest fel ţara va putea să riposteze oricărui agresor, potrivit publicaţiei ucrainene Segodnia.
El s-a declarat încrezător că în curând va fi reanimat 'programul nostru de rachete', care include atât mijloace de apărare împotriva atacurilor cu rachete, cât şi rachete de atac.
'Vom putea atunci răspunde oricărui agresor', a spus Danilov, în contextul în care oficialii ucraineni denumesc frecvent Rusia drept 'agresor' pentru rolul său în conflictul din Donbas (estul Ucrainei). Kievul şi Occidentul acuză Moscova că-i sprijină pe rebelii separatişti cu armament, resurse financiare şi mercenari şi chiar cu militari din trupele regulate, care în perioada de început a conflictului 2014-2015 îşi făceau oficial 'concediul în Doneţk şi Lugansk'.
În epoca sovietică, cea mai mare parte a rachetelor din arsenalul strategic al URSS era asamblată la uzinele din Ucraina, a evocat şeful SNBO, indicând că 98% din producţia de rachete a URSS revenea Ucrainei. El a amintit în acest sens uzinele din Harkov, Dnepropetrovsk, Pavlograd etc. Fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima lucrase în acea perioadă la cea mai mare întreprindere de construire a rachetelor din Uniunea Sovietică, Iujmaş din Dnepropetrovsk.
Ministerul Apărării ucrainean îşi anunţase anterior intenţia de a achiziţiona 'câteva mii de sisteme de rachete' în valoare de '1 milion de dolari', notează Segodnia în pagina sa electronică.
În afară de războiul din estul ţării, Ucraina este îngrijorată de noul program de înarmare al Rusiei. Ministerul rus al Apărării a difuzat la 20 februarie o înregistrare video cu ceea ce a numit drept testare a aşa-numitei drone submarine Poseidon, care are capacitatea să transporte încărcătură nucleară şi denumită drept 'noua armă apocaliptică' a Rusiei, fiind capabilă - conform unor experţi militari - să provoace un tsunami de 90 de metri în cazul detonării unui focos nuclear în apropiere de ţărm.
Cadrele video publicate prezintă proceduri pregătitoare pentru lansarea unui dispozitiv în formă cilindrică, asemănător cu o torpilă, cu o lungime de peste 10 metri şi un diametru de aproximativ un metru. Imaginile cuprind şi câteva secunde de la ieşirea acesteia din compartimentul de torpile, potrivit Segodnia.
Zelenski recunoaşte că Ucraina nu va putea recupera curând Crimeea
Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că recuperarea Crimeii, anexată ilegal de Rusia în 2014, este o parte inerentă a ideii naţionale a Ucrainei, dar a recunoscut că acest lucru nu se va întâmpla în viitorul apropiat.
'Săptămâna are şapte zile, Pământul este rotund, iar Crimeea este Ucraina. Recuperarea ei este o parte inerentă a ideii noastre naţionale.Vom face totul pentru ca steagul ucrainean să fluture peste Crimeea. Este o sarcină complexă care poate să nu aibă o soluţie mâine', a spus Zelenski în discursul rostit la forumul "Age of Crimea".
Preşedintele ucrainean a subliniat, în cadrul evenimentului dedicat rezistenţei Crimeii la ocupaţia rusă şi transmis în direct de Kanal-5 al televiziunii ucrainene, că peninsula nu va deveni o 'monedă de schimb' în procesul de identificare a unei soluţii la conflictul armat din regiunea Donbas.
''Astăzi facem tot ce putem pentru a pune capăt războiului din Donbas şi a nu-i pierde pe cei mai buni ucraineni în fiecare zi. Toate eforturile noastre sunt orientate spre aceasta. Dar acest lucru nu înseamnă că Crimeea încetează să mai fie pe agenda noastră sau că poate deveni preţul plătit pentru pacea în Donbas, pentru pacea în Ucraina', a spus el.
'Vom ajunge la încetarea totală a violenţelor în Donbas, dar pacea finală se va realiza în Crimeea', a insistat el.
Zelenski a afirmat că Ucraina trebuie să-şi sprijine cetăţenii care rămân în 'Crimeea ocupată de Rusia', să îi ajute pe tineri să studieze şi să obţină un loc de muncă în ţară, pe lângă garantarea sprijinului informaţional pentru concetăţeni.
Zelenski a anunţat de asemenea că a semnat un decret prin care a decretat 26 februarie 'Ziua rezistenţei faţă de ocuparea Crimeii'.
'Cu doar şase ani în urmă, la Simferopol, a avut loc cea mai mare demonstraţie în sprijinul integrităţii şi unităţii statului nostru. Pentru a evidenţia eroismul participanţilor la miting, am semnat un decret cu privire la Ziua rezistenţei faţă de ocuparea Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol', a anunţat el.
Kremlinul a reacţionat imediat, menţionând că cel mai bun răspuns la acest decret poate fi dat chiar de oamenii din Crimeea, 'care vor spune care au fost cauzele pentru care Crimeea a decis să se alăture Rusiei' într-un referendum care nu este recunoscut de Ucraina şi de majoritatea comunităţii internaţionale.
'Nu suntem de acord categoric cu această formulare, credem că aceasta nu reflectă deloc situaţia reală din Crimeea', a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Dmitri Peskov.
Pe de altă parte, preşedintele Volodimir Zelenski a sugerat o posibilă remaniere a guvernului său, presa locală relatând că în locul premierului Oleksi Honcearuk ar putea veni fostul vicepremier Serhi Tihipko, cunoscut om de afaceri, conform Reuters şi Kyiv Post.
Speculaţiile cu privire la remanierea guvernului de la Kiev vin în contextul în care încrederea în preşedintele Zelenski (42 de ani) a început să scadă, deşi el rămâne cel mai popular om politic ucrainean - de la 79% în septembrie la 51% în februarie, potrivit unui sondaj realizat de Centrul Razumkov din Kiev.
Ucraina nu există, declară Vladislav Surkov, fostul consilier al preşedintelui Vladimir Putin
Vladislav Surkov, până recent influent consilier al lui Vladimir Putin, susţine că 'Ucraina nu există' şi că ţara vecină este o 'confuzie, nu un stat, într-un interviu publicat miercuri pe portalul Aktualnîe kommentarii.
Autor al conceptului de 'democraţie suverană' şi un personaj-cheie al politicii Kremlinului faţă de Ucraina începând cu 2013, Surkov a demisionat, aşa cum susţine el, întrucât din 2018 'a început încetinirea naturală a proiectului (ucrainean)' şi 'contextul s-a schimbat'.
Considerat de autorităţile ucrainene drept arhitectul anexării Crimeii şi emisar al separatiştilor proruşi din Donbas, Surkov a exclus că această regiune - scena unui conflict armat din 2014 - se va reintegra cu Ucraina.
'Nu am atâta fantezie ca să-mi imaginez aşa ceva. Donbasul nu merită o asemenea umilire şi nici Ucraina o asemenea onoare', a spus el.
Diagnosticul său despre ţara vecină este dur: 'Ucraina nu există, există ucrainitate. Adică o anumită tulburare a minţii (...). Nu există naţiune. Există broşura 'Ucraina independentă', dar Ucraina, nu'.
'Întrebarea este dacă Ucraina nu mai există sau încă nu există?', a apreciat Surkov, care înclină spre a doua variantă.
El declară că ucrainenii - 'nişte tipi încăpăţânaţi' - vor sfârşi prin a construi un stat, deşi a subliniat că 'rămâne de văzut cum va arăta Ucraina, între ce frontiere va exista şi poate câte Ucraine vor fi'.
'Relaţiile (ruşilor) cu Ucraina nu au fost niciodată simple, nici măcar atunci când Ucraina a făcut parte din Rusia', subliniază Surkov, potrivit căruia 'impunerea prin forţă a legăturilor frăţeşti este singura metodă care şi-a dovedit istoric eficacitatea în raport cu Ucraina'.
Fostul consilier prezidenţial, considerat pe vremuri 'eminenţa cenuşie' a Kremlinului, în vârstă de 55 de ani, aflat pe lista cu sancţiuni ale UE şi SUA pentru implicarea sa în criza ucraineană, afirmă că nu are de gând să revină în administraţia publică.