Exporturile săptămânale din grâu din Ucraina s-au dublat
Exporturile ucrainene de grâu au crescut cu aproape 50% în săptămâna 11-17 aprilie, în pofida avertismentului guvernului că ar putea interzice transporturile în cazul în care cantităţile de export sunt prea mari.
Date preliminare de duminică ale firmei de consultanță APK-Inform arată că Ucraina a exportat 319.000 tone de grâu săptămâna trecută, în creștere față de 217.000 tone o săptămână mai devreme. Taras Visoţki, ministrul adjunct al economiei responsabil cu agricultura, a declarat pentru Reuters săptămâna trecută că Ucraina, unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale din lume, era gata să interzică exporturile de grâu dacă vânzările depășeau limitele convenite cu comercianții. APK-Inform a anunţat că exporturile de grâu din sezonul 2019/20 au ajuns la 18,56 milioane de tone la 17 aprilie, comparativ cu 12 milioane de tone la aceeași dată din 2019.
Exporturile totale de cereale, care includ grâu, porumb și orz, au crescut și ele, ajungând la 47.436 milioane tone, față de 35.922 milioane tone în aceeași perioadă a sezonului precedent. Majoritatea exporturilor de cereale din Ucraina s-au îndreptat spre Egipt, Turcia și Spania în acest sezon. Brutarii și morarii ucraineni au cerut luna trecută guvernului să limiteze exporturile de cereale și produse conexe, pentru a menține prețurile pâinii în cazul agravării crizei de coronavirus.
Ministerul Economiei a comunicat că va controla transporturile la exportul de grâu, va vinde făina pe piața internă și va încheia cu comercianții un acord de limitare a cantităţii de grâu pentru export la 20,2 milioane de tone. Ucraina a recoltat o cantitate record de 75,1 milioane de tone de cereale în 2019, în creștere față de cele 70 de milioane de tone din 2018.
Focul de la Cernobîl se extinde, înecând Kievul în fum
Din cauza vântului, focul mocnit de vegetaţie din jurul centralei nucleare Cernobîl se extinde spre zone noi, scrie presa rusă.
Incendiul din zona Cernobîl a înecat Kiev-ul într-un fum dens şi toxic. Capitala ucraineană abia o poţi zări din smogul amestecat cu praf. Astfel devenit cel mai poluat oraş, conform monitorizării atmosferice.
Primarul oraşului, Vitalii Klichko spune că nu există un foc deschis, ci unul mocnit, iar pentru a-l stinge cu totul mai au nevoie de câteva zile.
Pe de altă parte ruşii scriu că autorităţile ucrainene nu fac faţă incendiul şi aşteaptă un semn divin, ploile.
“Nu iarăşi, dar nou. Ploile par să fi ajutat salvatorii ucraineni să stingă incendiile din zona Cernobîl. Dar, ghinion, precipitaţiile s-au oprit, iar vântul s-a intensificat şi flăcările capătă o nouă formă. Ce urmează?”. Având în vedere carantina strictă datorată coronavirusului, situaţia arată ca o apocalipsă completă, scrie Iz.ru.
Vremea uscată şi vântul au contribuit la răspândirea focului. Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă din Ucraina a spus că stăpâneau situaţia, însă incendiile forestiere au acaparat teritorii noi.
În timp ce focul se extinde, autprităţile locale le recomanda oamenilor să închida geamurile, să folosească purificatoare de aer, să şteargă podelele cu o cârpă umedă şi totodată să consume multă apă.
Unii specialişti spun că au înregistrat în zona un exces de al radiaţiilor de 16,5 ori. Particule de cesiu radioactiv 137 au intrat în atmosfera Kievului împreună cu produse de ardere, scrie Iz.ru. Cu toate acestea, autorităţile au susţinut că conţinutul radionuclidului din aer este nesemnificativ şi nu există o ameninţare pentru sănătate.
Spion al Rusiei infiltrat în serviciile secrete capturat de SBU
SBU, serviciul de "intelligence" al Ucrainei, a anunţat reţinerea unui bărbat pe care îl acuză de spionaj
- Acesta era angajat al serviciilor de la Kiev
- SBU susţine că acesta plănuia atacuri teroriste şi colecta informaţii în favoarea FSB-ului
Serviciul secret ucrainian SBU a anunţat reţinerea şi investigarea unui angajat pe care îl acuză de spionaj. Generalul-maior Valer Șaitanov planuia atacuri teroriste şi colecta informaţii pentru FSB, serviciul de "intelligence" al Rusiei.
"Din nefericire, un om care trebuia să protejeze Ucraina a ales să lucreze împotriva ei", a notat şeful SBU, Ivan Bakanov, într-un comunicat.
Bakanov a mai spus că "Șaitanov a fost reţinut în urma unei operaţiunin speciale, desfăşurată pe mai multe paliere".
Șaitanov, care a primit gradul de general-maior după Maidanul de la Kiev, ar fi pasat informaţii despre operaţiunile secrete ale Ucrainei, mai scrie sursa citată.
SBU îl mai acuză că plănuia atacuri teroriste, fiindu-i promişi 200.000 dolari, dar şi un paşaport rusesc.
Moscow Times scrie că agentul dublu este suspectat şi de plănuirea asasinării lui Adam Osmaiev, un cecen care la rândul său ar fi vrut să-l asasineze pe Vladimir Putin în 2012. Asupra lui Osmaiev au existat mai multe atacuri şi tentative de asasinat, unul dintre ele soldate cu moartea soţiei sale.
Paștele în carantină
In Ucraina, biserica ortodoxa națională, cea recunoscută de Constantinopole, s-a aliniat pe cea catolică și a cerut credincioșilor să stea acasă de Paști. După ani de ostilitate între Kiev şi Moscova, Ucraina are acum două biserici ortodoxe. Una rămâne sub autoritatea Patriarhiei Moscovei, iar celei de-a doua Patriarhia Ecumenică de Constantinopol i-a recunoscut autocefalia în 2018.
Inițial, ambele biserici ortodoxe erau împotriva restricțiilor. De pildă, atât biserica pro-rusă, cât și Mitropolitul Pavel care conduce Lavra Peşterilor din Kiev (sau Lavra Pecerska), o mănăstire istorică din Kiev înscrisă în patrimoniul mondial al UNESCO, susţineau luna trecută că epidemia este rezultatul păcatelor omeneşti şi că poate fi învinsă prin rugăciuni, îmbrăţişări şi post.
Între timp, 26 de călugări ai mănăstirii Lavra s-au infectat lăcașul a fost închis, iar mitropolitul a început să sprijine măsurile de izolare decise de guvernul ucrainean, astfel că a mutat în online serviciile religioase, a dezinfectat clădirile şi a oferit spaţii în mănăstire pentru găzduirea pacienţilor COVID-19.
Mitropolitul a recunoscut public că a subestimat gravitatea pandemiei şi acum se conformează măsurilor introduse pentru limitarea răspândirii bolii.
Pe același fundal al epidemiei a avut, de altfel, loc, joi, și noul schimb de prizonieri între Kiev şi separatişti. Cifrele celor infectați sau morți în zonele separatiste sunt necunoscute, iar autoritățile din Donețk și Luhansk nu și-au dorit, cel mai probabil, ca prizonieri din forțele guvernamentale să moară în detenție în Donbas din pricina virusului.