Mii de evrei tradiționaliști blocați la granița ucraineană
Presa din întreaga Europă scrie și despre cazna miilor de evrei tradiționaliști blocați la frontiera bieloruso-ucraineană din pricina Covid-19. Cum o scrie în Spania ABC, Kievul acuză Minskul de a-i fi lăsat pe aceștia că ar putea merge în pelerinaj la mormântul unui mare rebbe din Ucraina.
Potrivit Euronews, Ucraina chiar acuză Minskul de a fi ațâțat dinadins acest pelerinaj, dar și indignarea celor blocați.
Crucea Roșie a intervenit pentru a-i ajuta pe cei între 1000 și 2000 de evrei hasidim, cu toții bărbați, strânși în condiții de lipsă de igienă și hrană pe niște parkinguri de autostradă.
Gazeta.ru precizează că este vorba de un pelerinaj de Anul Nou (Roș ha-Șana) la mormântul din Uman (Ucraina) al celebrului rebbe Nachman din Breslov.
Danemarca salută reluarea discuţiilor despre Nord Stream 2
Danemarca a salutat faptul că Angela Merkel a exprimat rezerve cu privire la gazoductul Nord Stream 2 şi doreşte "noi discuţii " cu privire la viitorul acestuia, a declarat sâmbătă premierul danez Mette Frederiken.
"Cred că poziţia germană este pozitivă, căci am fost împotriva Nord Stream 2 de la început. Nu cred că trebuie să ne facem dependenţi de gazul rusesc, deci cred că este bine dacă vor mai exista discuţii pe această temă", a afirmat şefa guvernului danez.
Deja slăbit de problemele ecologice şi de sancţiunile americane, acest proiect de gazoduct al gigantului rusesc de gaze Gazprom între Rusia şi Europa se confruntă cu un viitor incert după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, dovedită de Berlin.
Germania a fost principalul susţinător european al acestei noi surse directe de gaze ruseşti trecând pe sub Marea Baltică, care s-ar adăuga primului gazoduct Nord Stream 1, operaţional deja din 2012.
Dar Angela Merkel a declarat săptămâna aceasta că nu exclude consecinţe pentru noul gazoduct, dacă Moscova nu oferă răspunsurile aşteptate în cazul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi.
Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit de câteva luni din cauza ameninţărilor cu sancţiunile SUA împotriva companiilor participante.
Danemarca, prin autoritatea sa energetică, a fost ultima ţară de pe traseu care a dat undă verde trecerii conductei prin apele sale, la sfârşitul lunii octombrie 2019, la câteva luni după sosirea la putere a Mettei Frederiken.
Aproximativ 120 de kilometri de conductă rămân de construit în apele daneze în largul insulei baltice Bornholm. Ruta de gaze traversează şi apele finlandeze şi suedeze.
Chiar dacă Danemarca a dezminţit orice presiune străină, Copenhaga a trebuit mult timp să facă echilibristică între cei doi aliaţi principali, Washingtonul şi Berlinul, aflaţi pe poziţii diametral opuse.
Problema a fost pe agenda vizitei secretarului de stat american Mike Pompeo în Danemarca în iulie, în cadrul căreia a salutat politica energetică daneză.
SUA, dar şi Polonia, ţările baltice şi Ucraina au o părere negativă asupra conductei: se tem de o dependenţă a europenilor faţă de Moscova şi de o slăbire a Ucrainei, până acum principala rută pentru gazul rusesc spre Europa.
Filaret: urmașul lui Petru Moghilă are Covid-19
Tot în Ucraina, Filaret, patriarhul Bisericii Kievului, a fost internat de urgență cu Covid-19.
Filaret (în vârstă de 91 de ani) e cel care spusese că pandemia de coronavirus este o pedeapsă divină pentru căsătoriile între persoane de același sex.
In Ucraina, pe lângă influentul catolicism și branșa greco-catolică, au existat în ultimele două decenii nu două, ci trei biserici ortodoxe: cea supusă Moscovei, cea autocefală și cea a Patriarhatului de Kiev, creată acum un sfert de secol, imediat după independență, și condusă din 1995 de patriarhul Filaret.
Aceștia au fost considerați schismatici, folosesc doar limba ucraineană la slujbă și se consideră urmașii mitropolitului Petru Moghilă, sau Movilă, cărturarul moldovean a cărui familie a dat o serie de domnitori în Moldova și Valahia.
Din decembrie 2018, Biserica Kievului a lui Filaret s-a unit cu cea ucraineană autocefală, recunoscută de Patriarhul de Constantinopol Bartolomeu, dar nerecunoscută de biserica rusă.
Membrii dispăruți ai opoziției din Bielorusia au ajuns în Ucraina
Membrii dispăruți ieri ai opoziției din Bielorusia au ajuns astăzi dimineață în Ucraina.
Muziciana Maria Kolesnikova, una dintre cele două acolite emblematice ale Svetlanei Țihanovskaia și singura care nu plecase din țară, dispăruse ieri în Minsk, reținută, cum s-a spus inițial, de bărbați mascați pe o străduță din centrul capitalei și urcată într-o dubă.
„Dispărută” s-a spus într-un prim timp, apoi direct „răpită”, cum a formulat-o mai întâi fără ocolișuri site-ul La Repubblica.
În această dimineață, cotidianul rusesc Kommersant, care are un corespondent la fața locului, a detaliat toate circumstanțele răpirii Mariei Kolesnikova de către niște oameni purtând cagule, care au urcat-o într-un microbuz.
Kolesnikova și alți doi membri ai Consiliului de Coordonare al opoziției, Anton Randionkau și Ivan Kravțov, au ajuns în această dimineață, la ora 5.00, la un punct de trecere a frontierei în Ucraina.