„Team Europe” și o propunere de ajutor pentru Ucraina și Parteneriatul Estic
E un fenomen de care s-a vorbit prea puțin: est-europenii (printre care un număr important de moldoveni) s-au întors acasă de-a lungul anului trecut, din pricina pandemiei, aducând însă și boala cu ei, uneori prin colțuri ale țărilor lor unde altminteri virusul ar fi ajuns cu greu.
Un grup de 13 miniștrii de externe din Uniunea Europeană, printre care și România, a cerut Comisiei Europene să creeze un mecanism prin care să poate fi livrate vaccinuri anti Covid-19 țărilor din Parteneriatul Estic, după modelul deja existentului program „Team Europe”. Țările parteneriatului estic sunt cele șase republici foste sovietice vecine cu UE: Ucraina, Belarus, Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan.
„Team Europe” este un program special creat în cadrul serviciilor externe ale UE pentru a ajuta țările din Balcanii de vest să iasă din criză. În vara trecută, programul s-a arătat foarte eficace, în special pentru Albania și Bosnia. E vorba de ajutor atât medical cât și financiar. În Albania, de pildă, în vară, în luna iulie 2020, Comisia Europeană a distribuit în spitale ventilatoare, aparate de oxigenare și scanare.
„ În contextul apropiatului summit al Parteneriatului Estic (prima jumătate a anului 2021) este nevoie de un semnal puternic și coordonat, care să evidențieze importanța strategică a Parteneriatului Estic. Facilitarea accesului la vaccin ar fi un astfel de semnal” se arată în apelul semnat de miniștrii de externe din Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Suedia și Ungaria.
Ministerul sănătăţii neagă știrile privind înregistrarea vaccinului „Sputnik V” în Ucraina
Medicul şef al Ucrainei, adjunctul ministrului ucrainean al sănătăţii, Viktor Liaşko, a declarat că în Ucraina vor fi aprobate spre utilizare doar acele vaccinuri anticoronavirus care au trecut cu succes de faza a treia a testelor clinice.
Astfel, Viktor Liaşko a comentat afirmaţia şefului consiliului politic al partidului „Platforma de opoziţie – Pentru Viaţă”, Viktor Medvedciuk, potrivit căreia compania „Biolek” din Harkov s-a adresat cu cererea de înregistare a preparatului „Sputnik V”.
„Toate zvonurile şi declaraţiile politice privind înregistrarea în Ucraina a vaccinului rusesc nu corespund realităţii” – a scris Liaşko, pe pagina de Facebook. El a subliniat că, din informaţiile pe care le deţine, cea de-a treia şi ultimă fază a testelor clinice ale vaccinului rusesc „Sputnik V” este planificată pentru decembrie 2021.
Şi premierul ucrainean, Denis Şmîgal, a declarat, anterior, că pe teritoriul ţării nu poate fi folosit vaccinul rusesc împotriva coronavirusului, deoarece acesta nu a trecut faza a treia a testelor clinice. Iar ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a numit vaccinul „Sputnik V” drept „o armă hibridă” a Rusiei împotriva Ucrainei.
Anul nou va începe cu o lege ''privind educaţia secundară generală'' revizuită
Ucraina a adoptat în anul 2020 legea "privind educaţia secundară generală completă", pentru a concretiza şi a asigura un nivel suficient de predare în limbile oficiale ale Uniunii Europene pentru minorităţile naţionale respective şi pentru a asigura, pe lângă predarea limbii de stat, o proporţie suficientă de educaţie în limbile minorităţilor naţionale la nivel primar şi secundar, a transmis Ambasada Ucrainei în România.
Conform noului act normativ, "persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina au dreptul de a obţine educaţia primară într-o instituţie de învăţământ de stat, municipală sau corporativă în limba minorităţii naţionale respective, pe lângă limba de stat'' ucraineană.
De asemenea, ''persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina ale căror limbi sunt limbile oficiale ale Uniunii Europene şi care îşi exercită dreptul de a studia în limbile relevante în instituţiile de învăţământ de stat, municipale sau corporative obţin:
- învăţământul secundar de bază în limba de stat în cuantum de cel puţin 20 la sută din volumul anual de timp de studiu în clasa a V-a cu o creştere anuală a unui astfel de volum (nu mai puţin de 40 la sută în clasa a 9-a);
- învăţământul secundar de profil în limba de stat în volum de cel puţin 60 la sută din timpul anual de studiu".
Conform prevederilor Legii Ucrainei "privind educaţia" adoptată în anul 2017, ''persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina le este garantat dreptul de a studia în instituţiile de învăţământ comunale pentru învăţământul preşcolar şi primar, pe lângă limba de stat, în limba minorităţii naţionale respective''.
"Persoanelor aparţinând popoarelor indigene, minorităţilor naţionale din Ucraina, le este garantat dreptul de a studia limba populaţiei indigene respective sau a minorităţii naţionale în şcolile publice secundare sau prin intermediul societăţilor culturale naţionale", se mai menţionează în legea din 2017, potrivit ambasadei ucrainene. ''Conform programului educaţional, instituţiile de învăţământ pot preda una sau mai multe materii în două sau mai multe limbi - limba de stat, limba engleza şi în alte limbi oficiale ale Uniunii Europene", potrivit aceleiaşi legi.
Precizările Ambasadei Ucrainei în România au fost transmise ca urmare a publicării de către AGERPRES a ştirii cu titlul "Szijjarto: Ungaria lucrează la adâncirea alianţei cu majoritatea vecinilor care obişnuiau să-i fie inamici" care conţine referiri la legea privind educaţia adoptată în anul 2017 în Ucraina. Clarificările legate de cadrul legislativ al Ucrainei referitor la educaţie survin având în vedere importanţa acestui subiect pentru Ucraina, pentru cetăţenii ucraineni care aparţin minorităţilor naţionale, dar şi pentru România şi alte state vecine, precum şi sensibilitatea subiectului menţionat.
Comunitatea românească este a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, precizează MAE român pe website-ul său. Minoritatea română din Ucraina se confruntă cu mai multe probleme, printre care ''accesul la învăţământul în limba maternă pentru tot ciclul preuniversitar, mai ales în contextul adoptării Legii Educaţiei (septembrie 2017), utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea insuficientă a activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti etc.'', potrivit Ministerului de Externe român.
Ultima sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene pe problemele asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale a avut loc în decembrie 2018. Comisia mixtă, ''constituită în temeiul articolului 13 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, reprezintă un cadru de cooperare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România, aceasta evaluând periodic modul de îndeplinire a prevederilor relevante din tratat'', notează de asemenea MAE român.
Acesta subliniază că ''depune toate eforturile pentru ca relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Ucraina să evolueze inclusiv în beneficiul etnicilor români din statul vecin, în conformitate cu angajamentele asumate de statul ucrainean prin Tratatul cu privire la relaţiile de buna vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina din 1997, Convenţia-cadru a Consiliului Europei pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare''.
Preşedintele Curţii Constituţionale suspectat de influenţarea unui martor
Preşedintele Curţii Constituţionale a Ucrainei, Oleksandr Tupitski, este suspectat de influenţarea unui martor, a anunţat luni Procuratura Generală, o afacere care scoate la lumină amploarea crizei pe care o traversează Ucraina în prezent.
"Oleksandr Tupitski este suspectat că, în folosul personal, a influenţat un martor, pentru ca acesta să renunţe la depunerea mărturiei sau să depună o mărturie mincinoasă" într-un dosar penal, a făcut cunoscut pentru AFP serviciul de presă al Procuraturii Generale, fără alte precizări.
Procuratura i-a trimis preşedintelui ţării, Volodimir Zelenski, "o cerere" în vederea suspendării magistratului. Preşedinţia de la Kiev nu a comentat această solicitare.
Oleksandr Tupitski, care a fost convocat la procuratură pentru a fi interogat în cursul dimineţii şi nu s-a prezentat, "a depus de trei ori în anii 2018 şi 2019 mărturii mincinoase" la Procuratura Generală în cadrul unui dosar penal legat de o uzină din estul ţării, a adăugat serviciul de presă.
La rândul său, Curtea Constituţională a declarat deja, într-un comunicat, că eventuala lui suspendare va fi "contrară" Constituţiei.
Legea fundamentală nu prevede suspendarea unui judecător de la Curtea Constituţională, dar autorizează destituirea acestuia cu o decizie votată de majoritatea membrilor Curţii. "Niciun alt organ sau responsabil nu poate lua o asemenea decizie", a subliniat comunicatul.
Această afacere scoate la lumină criza profundă a sistemului judiciar din Ucraina, cangrenat de corupţie şi subminat de mai multe încercări nereuşite de reformă.
La sfârşitul lui octombrie, Oleksandr Tupitski a anulat o parte din legile anticorupţie în vigoare de mai mulţi ani, considerându-le prea severe. Foarte controversată şi apreciată ca o "ameninţare pentru securitatea naţională" de către şeful statului, decizia a avut un puternic răsunet în Ucraina şi în rândul partenerilor săi occidentali.
De asemenea, decizia a afectat un nou acord de împrumut de 5 miliarde de dolari cu FMI, acord aflat deja în impas din cauza îngrijorărilor legate de ritmul reformelor în Ucraina şi de independenţa Băncii centrale.