Kievul va primi 12 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19
Ucraina, care nu a primit până acum nicio doză de vaccin anti-COVID-19, a anunţat că a obţinut confirmarea livrării a 12 milioane de doze de vaccin produse de AstraZeneca şi Novavax.
"S-a ajuns la un acord cu privire la livrarea de vaccinuri dezvoltate" de grupul britanic AstraZeneca şi de cel american Novavax, fabricate de Indian Serum Institute, a anunţat, într-un comunicat, preşedinţia ucraineană.
"Douăsprezece milioane de doze sunt un semnal bun din partea partenerilor noştri", a salutat promisiunea livrării preşedintele Volodimir Zelenski, citat în comunicatul de presă.
Recent, şeful statului ucrainean a vorbit public despre dificultatea de a avea acces la vaccinuri şi a cerut ajutorul UE în acest sens.
Contractele "vor fi semnate în următoarele zile", iar primele livrări sunt aşteptate în februarie, a anunţat pe Facebook ministrul sănătăţii, Maksim Stepanov.
Cele 12 milioane de doze se vor adăuga altor 8 milioane pe care Ucraina urmează să le primească anul acesta ca parte a programului ONU Covax, a declarat pentru AFP purtătoarea de cuvânt a preşedintelui, Yulia Mendel.
Guvernul de la Kiev a fost puternic criticat de opoziţia pro-occidentală pentru că nu a reuşit să încheie contracte directe cu producătorii occidentali pentru a obţine mai devreme vaccinurile.
Ucraina, o ţară cu 40 de milioane de locuitori, a înregistrat până acum aproape 1.2 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi peste 23.000 de decese.
Cu toate acestea, mai mult de jumătate din ucraineni, între 52% şi 56%, au declarat că nu sunt pregătiţi să se vaccineze, potrivit unui sondaj recent.
Partidul lui Zelenski dă afară un deputat sancționat de SUA
Partidul lui Volodimir Zelenski, „Servitorul Poporului”, a exclus din fracțiunea sa parlamentară un deputat care a fost sancționat de Statele Unite pentru presupuse interferențe în alegerile americane.
Votul a avut loc pe 1 februarie, la câteva săptămâni după ce ministerul american de Finanțe a spus că deputatul ucrainean Oleksandr Dubinski (foto) a fost sancționat împreună cu alți șase indivizi și patru entități.
El este acuzat de participare la campania rusească de interferențe în procesul electoral american alături de o rețea a parlamentarului ucrainean pro-rus Andrii Derkaci. Sancționat în mod separat în luna septembrie, Derkaci a fost asociat cu eforturile aliaților fostului președinte american Donald Trump de a face rost de informații compromițătoare despre Hunter Biden, fiul noului președinte Joe Biden.
Corupție și Covid: Ucraina în raportul Transparency International
Transparency International (TI) este acea organizație non-guvernamentală care supraveghează corupția la scară mondială și care publică un index anual al corupției (Corruption Perceptions Index, CPI), cel pe anul acesta apărând chiar astăzi.
Raportul analizează 180 de țări, mergând pe o scară de la 0 (very dirty, foarte murdare, foarte corupte) la 100 (very clean). Două treimi din țările planetei sunt sub 50%. “Aproape jumătate din țări stagnează de un deceniu”, constată raportul.
Țările din UE realizează în jur de 66%, în medie, din 100%. Cu diferențe enorme, mergând de la simplu la dublu, de la Danemarca 88%, până jos de tot la Bulgaria, Ungaria și România, cele mai de jos în UE, cu 44%.
România, Bulgaria și Ungaria se situează astfel abia cu un procent deasupra mediei mondiale care este de 43%.
Țările fostei Uniuni Sovietice rezervă unele surprize serioase. Dacă Moldova (34%) este înaintea Ucrainei (33%) și a Rusiei (30%), în schimb țări cum sunt Georgia (56%), Armenia (49%), și chiar Belarus (47%) sunt peste media mondială, ba chiar și Montenegro (45%). Cel mai jos în fostul bloc communist se situează Uzbekistanul (26), Tajikistanul (25), și Turkmenistan (19).
În Balcani, Serbia a căzut la 38%, la egalitate cu Kazahstanul în Asia centrală.
Surpriza cea mare, așadar, al acestui clasament al corupției mondiale pe fundal de Covid nu o constituie faptul că cele mai puțin corupte țări sunt Danemarca, Noua Zeelandă, Singapore și câteva alte țări ale Europei occidentale, ci că Georgia (56%) și Armenia (49%), în Caucaz, sunt peste media mondială și peste scorul României (44%), în vreme ce, tot în Caucaz, autoritarul Azerbaidjan, dar și Rusia, se situează ambele, cu 30%, jos de tot, pe locul 129 mondial din 180.
Miniştrii de externe din Ungaria şi Ucraina caută să amelioreze
Miniştrii afacerilor externe ai Ungariei şi Ucrainei s-au întâlnit miercuri la Kiev pentru discuţii privind dezamorsarea relaţiilor tensionate, după ce autorităţile de la Budapesta anunţaseră în ajun că misiunile lor diplomatice din ex-republica sovietică au primit ameninţări de violenţe cu "vărsare de sânge".
''Suntem hotărâţi să revenim la fundamentul respectului reciproc în relaţiile bilaterale, deoarece este mult mai bine să fii în relaţii bune, decât în relaţii proaste", a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto într-o conferinţă de presă comună cu omologul său Dmitro Kuleba.
La rândul său, Kuleba a apreciat că "emoţiile şi suspiciunile" reprezintă principalele obstacole în calea unor relaţii mai bune. "Trebuie să abordăm relaţiile dintre noi cu inima fierbinte şi cu capul limpede", a adăugat el.
Szijjarto a respins acuzaţiile naţionaliştilor ucraineni potrivit cărora Ungaria are planuri pentru Transcarpatia. "Am susţinut întotdeauna integritatea voastră teritorială, ceea ce în mod evident face ca orice acuzaţie de separatism să fie un nonsens", a replicat şeful diplomaţiei ungare, care a adăugat că "Transcarpatia trebuie să devină o poveste de succes comună".
"Dacă ungurii sunt văzuţi ca o sursă de conflict, atunci nu ne vom putea îmbunătăţi relaţiile. Sunt încântat că ministrul... îi vede pe maghiarii din Transcarpatia drept o resursă", a insistat Szijarto.
Cele două ţări au dezacorduri cu privire la dreptul celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari care trăiesc în Transcarpatia din vestul Ucrainei de a-şi folosi limba maternă, în special în învăţământ. Regiunea se învecinează cu Ungaria.
Guvernul naţionalist al premierului Viktor Orban a reacţionat prin blocarea eforturilor Kievului de a-şi strânge relaţiile cu NATO şi Uniunea Europeană, din care Ungaria face parte.
Înaintea deplasării la Kiev, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto declarase într-o înregistrare video postată pe Facebook că se va întâlni cu omologul sau ucrainean Dmitro Kuleba pentru a "discuta despre modalităţi de a opri aceste tendinţe negative ... sau cel puţin pentru a schiţa o soluţie".
"Din păcate, relaţiile dintre Ungaria şi Ucraina au mers într-o direcţie foarte proastă după un dezgheţ temporar", a spus el.
În ajunul vizitei la Kiev, misiunile diplomatice ale Ungariei din Ucraina au primit ameninţări "de la persoane care pretind că sunt patrioţi ucraineni promiţând tot felul de vărsări de sânge în cazul în care vom avea discuţii", a declarat Szijjarto, fără să ofere alte detalii.
Într-o reacţie la această declaraţie, şeful diplomaţiei ucrainene a precizat miercuri că persoane necunoscute au trimis o scrisoare cu ameninţări pe e-mailul Ambasadei Ungariei din Ucraina, potrivit agenţiei oficiale de presă ucrainene Ukrinform.
"Cineva are cu adevărat nevoie de provocări ieftine în ajunul vizitei lui Peter Szijjarto", a afirmat Kuleba, menţionând că poliţia ucraineană investighează ameninţările respective, despre care a declarat că par să provină din afara Ucrainei, întrucât în scrierea în limba ucraineană a numelui acestei ţări au fost comise două greşeli.
Şi Kuleba a adoptat un ton ferm faţă de Ungaria anterior întâlnirii, notează Reuters. "Nimeni nu ar trebui să creadă că este posibil să vină la Kiev şi să dicteze condiţii aici", a scris marţi Kuleba într-o postare pe pagina sa de Facebook, adăugând că aşteaptă de la omologul său ungar abordări şi idei concrete despre modul în care pot să avanseze relaţiile bilaterale, în baza respectului reciproc.