Ucraina cere UE noi sancţiuni împotriva Rusiei din cauza încălcării drepturilor omului în Crimeea
Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a declarat azi că problema represiunilor din Crimeea va fi ridicată la o sesiune a Adunării Generale a ONU şi, totodată, a anunţat că Ucraina intenționează să solicite UE să impună noi sancțiuni Federației Ruse.
Kuleba a menționat că, anul trecut, Kievul a cerut UE să aplice mecanismul de sancționare ca răspuns la încălcările drepturilor omului în Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014. „Vom insista în mod constant că este nevoie de noi sancțiuni pentru astfel de încălcări ale drepturilor omului. Prin urmare, în curând, poate chiar azi, voi semna aceste documente, ne vom adresa din nou Uniunii Europene cu o astfel de solicitare” – a explicat şeful diplomaţiei ucrainene.
Ucraina cere introducerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei după ce, în cursul acestei săptămâni, Parchetul pentru Republica Autonomă Crimeea și Sevastopol, instituţie cu sediul la Kiev, a deschis două dosare penale din cauza unor percheziții efectuate de serviciile de securitate ruse în peninsula anexată.
În cadrul operaţiunii respective, forţele regimului de ocupaţie au reţinut şapte persoane de etnie tătară. MAE de la Kiev şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu aceste percheziţii şi arestări, iar preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a calificat aceste operaţiuni ale Rusiei drept „o nouă crimă de război”.
Lavrov: Ruptura dintre Rusia şi UE a început odată cu Euromaidanul
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat că ruptura dintre Rusia şi Uniunea Europeană a început cu mulţi ani în urmă, mai precis odată cu revoluţia din Ucraina în urma căreia a fost înlăturat de la putere preşedintele Viktor Ianukovici, ruptură amplificată apoi în opinia sa de sistarea de către UE a mecanismelor de cooperare cu Rusia, astfel că în prezent aceasta va încerca să dezvolte relaţiile cu statele europene în mod bilateral.
''Oricine se interesează, chiar şi numai puţin, despre situaţia în Europa ştie că această ruptură s-a produs deja de mulţi ani. Relaţiile le rupe în mod consecvent UE'', a declarat Lavrov la Sankt Petersburg, în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său finlandez Pekka Haavisto.
Încercând să clarifice declaraţiile sale de vinerea trecută despre o posibilă ''ruptură'' în relaţiile dintre Rusia şi UE dacă aceasta din urmă va sancţiona Moscova în urma încarcerării opozantului Aleksei Navalnîi, ministrul rus de externe a spus că momentul cheie în care UE şi-a demonstrat ''neputinţa'' a fost ''lovitura de stat'' din februarie 2014 de la Kiev.
''Eu consider că exact atunci a avut loc o autentică umilire a Uniunii Europene'', a susţinut Lavrov despre revoluţia cunoscută ca ''Euromaidan'', el acuzând UE că a stat cu braţele încrucişate în faţa atacurilor la care au fost fost supuşi locuitorii Crimeii şi ai Donbasului din partea noii puteri de la Kiev.
Lavrov a acuzat de asemenea Bruxellesul că a renunţat în ultimii ani la toate ''mecanismele'' de cooperare dintre cele două părţi, inclusiv la summiturile care se desfăşurau de două ori pe an şi la întâlnirile anuale dintre guvernul rus şi comisarii europeni. ''Avem deja şapte ani fără aceste mecanisme. Cadrul relaţiilor a fost distrus conştient la iniţiativa UE'', a mai spus el, constatând faptul că în prezent contactele dintre Moscova şi Bruxelles sunt la un nivel minim şi se limitează la chestiuni precum soluţionarea conflictului sirian sau programul nuclear iranian.
Prin urmare, Moscova este obligată ''să fie pregătită pentru orice evoluţie a evenimentelor'' în relaţia cu UE, a indicat şeful diplomaţiei ruse, subliniind însă că Rusia ''nu are nicio problemă'' în relaţiile cu majoritatea ţărilor europene.
Autorităţile ucrainene i-au arestat pe presupuşii autori ai programului de ransomware Egregor
Mai mulţi membri ai unui grup de infractori în domeniul informatic, presupuşi autori ai ransomware-ului Egregor, au fost reţinuţi în Ucraina. A fost o operaţiune internaţională cu participarea poliţiilor din Franţa şi Ucraina şi a FBI, Biroul Federal de Investigaţii din Statele Unite.
Atacurile ransomware presupun accesul neautorizat în sisteme informatice, cu ajutorul unor programe, urmat de criptarea fişierelor, care devin astfel inutilizabile pentru deţinătorii legali. Infractorii şantajează ulterior victimele, solicitând răscumpărări pentru decriptare.
Conform primelor informaţii despre anchetă dezvăluite de serviciul de securitate ucrainean SBU, grupul infracţional a cărui activitate a fost oprită atacase cel puţin 150 de firme, în special în SUA şi în Europa, provocând pierderi de circa 66 de milioane de euro. Piraţii informatici practicau aşa-numită "dublă extorcare": în afară de codificarea informaţiilor, ei ameninţau şi cu publicarea datelor furate pe un site web, în caz că nu li se achita răscumpărarea. Infractorii cereau ca plăţile să se facă în bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă.
Ransomware-ul Egregor se transmitea prin phishing - mesaje e-mail cu conţinut înşelător - sau prin accesul la distanţă în sisteme Windows insuficient securizate. Programul, deosebit de sofisticat, putea chiar prelua controlul imprimantelor legate la calculatoarele infectate, pentru a imprima cererile de răscumpărare, ceea ce "amplifica şi mai mult impactul psihologic al extorcării", au arătat poliţiştii francezi.
Modul de operare includea şi RaaS (Ransomware-as-a-Service, program de răscumpărare ca serviciu): autorii ofereau Egregor altor piraţi informatici, care se ocupau efectiv de atacuri, apoi împărţeau câştigurile.
Surse care au avut acces la dosar afirmă că s-au efectuat cel puţin trei arestări, precum şi percheziţii în locuinţele suspecţilor, de unde au fost confiscate echipamente informatice care sunt încă analizate de anchetatori. A fost vizată în primul rând echipa care a conceput şi realizat instrumentul pentru atacuri, a declarat agenţiei France Presse Catherine Chambon, directoarea adjunctă a structurii din poliţia judiciară franceză specializate în combaterea criminalităţii informatice.
Ancheta autorităţilor franceze în acest caz a fost declanşată de o sesizare a Europol - Agenţia Uniunii Europene pentru cooperare şi formare în materie de aplicare a legii - din septembrie anul trecut. Printre victimele din Franţa se numără cotidianul Ouest France, firma de transporturi Gefco şi producătorul de jocuri video Ubisoft, unul din cei mai mari din lume.
Trei militari ucraineni, ucişi de o mină în Donbas
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a efectuat joi o vizită pe linia frontului, însoţit de diplomaţi occidentali, a denunţat o relansare a violenţelor de către separatişti, susţinuţi de Moscova.
”Numărul atacurilor rebelilor a crescut în ultima perioadă”, a denunţat el, apreciind că aceste ”provocări” sunt ”organizate” de către ”ucigaşi profesionişti” trimişi special pe linia frontului.
”Separatiştii vor să facă armistiţiul să eşueze, însă noi nu vom permite acest lucru”, a avertizat el.
Această nouă intensificare a violenţelor a avut loc în contextul marcării a şase ani de la acordurile de la Minsk, la 12 februarie 2015, mediate de Franţa şi Germania, care au condus la o scădere a nivelului ostilităţilor.
