Iranul a publicat raportul final despre doborârea avionului ucrainean în 2020
Teheranul a publicat raportul final despre doborârea avionului ucrainean Boeing pe 8 ianuarie 2020, document care nu găseşte vinovat lanţul militar de comandă şi care a fost imediat respins de Ucraina şi Canada.
Ucraina a denunţat o "încercare cinică de a ascunde adevăratele cauze" ale tragediei, în timp ce Canada, care a pierdut 85 de cetăţeni şi rezidenţi permanenţi, a criticat un raport care "pare incomplet şi nu conţine nici fapte şi nici dovezi".
Cele 176 de persoane, în majoritate iranieni şi canadieni, aflate la bordul aeronavei PS-752 al companiei Ukraine International Airlines ce efectua cursa Teheran-Kiev, au pierit în această tragedie aviatică pentru care Canada şi Ucraina continuă să tragă la răspundere Teheranul.
În raportul de peste 145 de pagini, Organizaţia Aviaţiei Civile (CAO) iraniene dedică două paragrafe "cauzelor accidentului şi factorilor care au contribuit".
Prima indică ceea ce se ştie deja, şi anume că două rachete lansate "de apărarea aeriană" au provocat "prăbuşirea avionului şi explozia imediată a acestuia la sol".
"Măsurile preventive şi alte straturi de protecţie din sistemul de gestionare a riscurilor s-au dovedit ineficiente din cauza unei erori neprevăzute în identificarea ameninţărilor şi în cele din urmă nu au reuşit să asigure securitatea zborului faţă de ameninţările cauzate de starea de alertă a forţelor de apărare", indică al doilea paragraf în privinţa "altor factori determinanţi".
În noaptea în care s-a produs tragedia, apărarea aeriană a Iranului era în stare de alertă maximă, de teama unui atac american.
Iranul tocmai atacase o bază folosită de armata SUA în Irak ca răspuns la uciderea în urmă cu cinci zile, într-un atac american din Bagdad, a generalului Qassem Soleimani, şi se aştepta la represalii din partea Washingtonului.
În iulie 2020, într-un raport de progres, CAO a apreciat că elementul cheie aflat la originea tragediei Boeing din Ucraina a fost o "greşeală umană", setarea incorectă a unui radar militar şi alte disfuncţionalităţi.
Reacţionând la publicarea raportului final al CAO, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a deplâns faptul că Teheranul a ignorat "cele peste 90 de pagini de observaţii şi sugestii" trimise de Ucraina, care a pierdut 11 cetăţeni în tragedia aviatică.
Administrația Biden ține Ucraina la distanță
Ucraina s-a aflat în centrul disputelor electorale din Statele Unite, înainte de algerile de anul trecut, președintele de atunci, Donald Trump, acuzându-i fără dovezi, pe Joe Biden și pe fiul acestuia de jocuri de interese personale, în acea țară. Acum, ajuns președinte, Biden pune lupta cu corupția în centrul abordării sale față de Ucraina, așa cum a făcut-o și când era numarul doi la Casa Alba.
Observatorii politici apreciază că cele întâmplate înaintea scrutinului american au adăugat o notă de discomfort, în maniera în care administrația Biden se raportează la Kiev. Una dintre temele importante este conducta Nord Stream 2 care, dacă va intra în funcțiune, ar priva Ucraina de miliarde de dolari venituri pentru trazitul de gaz rusesc spre Europa.
Pînă acum, Joe Biden a stat de vorbă cu zeci de lideri dar deaocamdată cel puțin, Volodimr Zelenski, președintele Ucrainei, nu se numără printre ei. O fostă oficialitate americană a spus, sub beneficiul anonimatului, că există rațiuni specifice pentru răceala care se manifestă, în special percepția că de când se află Zelensky la putere, oligarhi pro-ruși ar fi câștigat teren în Ucraina.
Luna trecută, administrația Biden a oferit Ucrainei jumătate din ajutorul de 250 de milioane de dolari, alocat de Congres, restul depinzând de progrese realizate în lupta împotriva corupției.
(Contribuție de la Valeriu Sela)
Zelenski: Ucraina nu va uita de Crimeea
Volodimir Zelenski a spus că adoptarea de către Consiliul de Securitate şi Apărare Naţională din Ucraina a proiectului de Strategie pentru eliberarea și reintegrarea Crimeii ocupate de ruşi va face imposibilă retragerea de pe agenda politică a problemei reintegrării peninsulei anexate.
„Am făcut, în sfârşit, ceea ce ar fi trebuit să fie făcut în 2014 – a fost aprobată Strategia de stat pentru dezocuparea și reintegrarea Crimeii și a Sevastopolului. Celor care mizau pe altceva le spun următoarele: puteţi să uitați că Ucraina va uita de Crimeea. În același timp, când vorbim despre dezocupare, este firesc să înțelegem şi cine și cum a creat condițiile pentru ocupație. Nu este vorba doar despre anul 2014, ci și despre adoptarea așa-numitelor Acorduri de la Harkiv (documente semnate de fostul preşedinte Viktor Ianukovici, în virtutea căruia a fost prelungită prezenţa Flotei Ruse în Sevastopol, n.red)” – a declarat Zelenski, într-un mesaj video difuzat vineri seară.
În înregistrarea video postată pe reţelele sociale, preşedintele Zelenski a trecut în revistă principalele evenimente care au avut loc recent în Ucraina. Astfel, acesta a amintit că membrii Consiliului de Securitate şi Apărare a adopat mai multe decizii importante pentru țară. Printre acestea, se numără introducerea de sancțiuni împotriva mai multor televiziuni ucrainene care difuzau propagandă rusă și blocarea activelor proprietarilor acestor posturi, precum şi impunerea de sancțiuni deputatului ucrainean Viktor Medvedciuk, un apropiat al Kremlinului.
De asemenea, la sfârșitul lunii februarie, Kievul a introdus sancțiuni împotriva a zece foști militari de rang înalt și oficiali de securitate ucraneni care au trădat jurământul în timpul anexării Crimeii de către Federația Rusă. Pe 11 martie, Consiliul Național de Securitate și Apărare din Ucraina a aprobat Strategia de eliberare şi reintegrare a Crimeii și a Sevastopolului, teritorii ucrainene aflate sub ocupaţia Rusiei.
„În viitorul apropiat, toată lumea se va putea familiariza cu acest document. În plus, am decis că Strategia pentru dezocuparea Crimeii va avea o traducere oficială în limba engleză, iar toți partenerii noștri vor primi acest document în viitorul apropiat” – a precizat Oleksi Danilov, secretarul Consiliul Național de Securitate și Apărare din Ucraina.
Potrivit acestuia, citat de agenţia RBC, elaborarea strategiei a durat mai bine de un an şi a avut loc cu implicarea reprezentanților multor instituții, în special a Mejlisului poporului tătar din Crimeea. „Acesta este primul document fundamental de la ocuparea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă care conţine o indicație clară a modului în care vom acţiona pentru dezocuparea Crimeii” – a adăugat secretarul.
Ucraina anunță peste 13.000 de cazuri noi de coronavirus
Ministrul ucrainean al sănătăţii, Maksim Stepanov, a anunţat, sâmbătă dimineaţă, că în Ucraina au fost depistate 13.276 de noi cazuri de coronavirus, după prelucrarea a 99.270 de teste. Potrivit ministrului, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate cu 330 de cazuri mai mult decât la raportarea de vineri, când au fost raportate 12.946 de infectări.
De asemenea, în ultima zi, în Ucraina au fost înregistrate 243 de decese asociate COVID-19, iar 3.967 de persoane infectate au fost internate în spital, în timp ce 4.897 de pacienţi s-au vindecat.
De la debutul epidemiei, 1.451.744 de ucraineni au contractat virusul SARS-CoV-2, dintre care 28.158 au decedat, iar 1.219.773 s-au vindecat. În acest moment, în Ucraina mai sunt 203.813 cazuri active de COVID-19, iar 1.602.171 de persoane figurează în evidenţele ca suspecte de infecţia cu noul coronavirus.