SUA critică represiunea în Crimeea după arestarea unui jurnalist local acuzat de spionaj
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat din SUA, Ned Price, a criticat arestarea în Crimeea a jurnalistului Vladislav Iesîpenko, care deține dubla cetățenie rusă și ucraineană.
Acesta este acuzat de “spionaj”. Kievul a ridiculizat afirmațiile, acuzând o manevră de propagandă cu ocazia împlinirii a 7 ani de la anexarea Crimeei (18 martie 2014).
Iesîpenko este un jurnalist indepedent care a colaborat deseori cu Radio Europa Liberă.
În paralel, la Washington, în prima sa intervenție televizată de la inaugurarea din 20 ianuarie încoace, Joe Biden l-a numit pe Putin un “criminal”.
Rusia a anunţat miercuri că şi-a rechemat ambasadorul în SUA pentru consultări, dând în acelaşi timp asigurări că vrea să evite "degradarea ireversibilă" a relaţiilor cu Washingtonul, care se află "într-o stare dificilă" de ani de zile, relatează AFP şi Reuters.
Potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Afacerilor Externe, ambasadorul Anatoli Antonov a fost rechemat la Moscova "pentru consultări în scopul de a stabili ce trebuie făcut şi în ce direcţie să se meargă în privinţa relaţiilor cu SUA".
Decizia a fost anunţată după ce preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că Putin "va plăti un preţ" pentru amestecul său în alegerile din SUA.
Biden a făcut aceste declaraţii după ce un raport al serviciilor de informaţii a confirmat marţi acuzaţiile mai vechi potrivit cărora Putin s-a aflat în spatele ingerinţei în alegerile din SUA, despre care Rusia a afirmat de la început că sunt lipsite de fundament.
Serviciul de securitate ucrainean (SBU) a prevenit un atac cibernetic al unor hackeri ruși
Serviciul de securitate ucrainean (SBU) a anunțat că a prevenit un amplu atac cibernetic al unor hackeri ruși împotriva informațiilor secrete ale guvernului de la Kiev. SBU a precizat că obiectivul atacului a fost de „a avea acces la datele secrete ale celor mai importante instituții ale puterii de stat din Ucraina”, și a acuzat Serviciul federa de securitate din Rusia (FSB) că s-a aflat în spatele hackerilor ruși acuzați de atac.
Autoritățile ucrainene au învinovățit în trecut Moscova că a orchestrat atacuri cibernetice ample ca parte a unui război hibrid împotriva Ucrainei, o acuzație respinsă de conducerea Rusiei. FSB n-a comentat deocamdată asupra acuzației din 16 martie. Pe de altă parte SBU nu a dat detalii despre vreo pagubă pricinuită de acest din urmă incident, pus pe seama unui grup de hacker controlat de FSB identificat drept Armageddon.
În februarie, autoritățile ucrainene din domeniul securității cibernetice au acuzat câteva rețele de internet rusești neidentificate că au atacat mai multe website-uri ucrainene de securitate și apărare, încercând să răspândească mat erial dăunător prin intermediul uni sistem de pe web.
Iranul a publicat raportul final despre doborârea avionului ucrainean în 2020
Teheranul a publicat raportul final despre doborârea avionului ucrainean Boeing pe 8 ianuarie 2020, document care nu găseşte vinovat lanţul militar de comandă şi care a fost imediat respins de Ucraina şi Canada.
Ucraina a denunţat o "încercare cinică de a ascunde adevăratele cauze" ale tragediei, în timp ce Canada, care a pierdut 85 de cetăţeni şi rezidenţi permanenţi, a criticat un raport care "pare incomplet şi nu conţine nici fapte şi nici dovezi".
Cele 176 de persoane, în majoritate iranieni şi canadieni, aflate la bordul aeronavei PS-752 al companiei Ukraine International Airlines ce efectua cursa Teheran-Kiev, au pierit în această tragedie aviatică pentru care Canada şi Ucraina continuă să tragă la răspundere Teheranul.
În raportul de peste 145 de pagini, Organizaţia Aviaţiei Civile (CAO) iraniene dedică două paragrafe "cauzelor accidentului şi factorilor care au contribuit".
Prima indică ceea ce se ştie deja, şi anume că două rachete lansate "de apărarea aeriană" au provocat "prăbuşirea avionului şi explozia imediată a acestuia la sol".
"Măsurile preventive şi alte straturi de protecţie din sistemul de gestionare a riscurilor s-au dovedit ineficiente din cauza unei erori neprevăzute în identificarea ameninţărilor şi în cele din urmă nu au reuşit să asigure securitatea zborului faţă de ameninţările cauzate de starea de alertă a forţelor de apărare", indică al doilea paragraf în privinţa "altor factori determinanţi".
În noaptea în care s-a produs tragedia, apărarea aeriană a Iranului era în stare de alertă maximă, de teama unui atac american.
Iranul tocmai atacase o bază folosită de armata SUA în Irak ca răspuns la uciderea în urmă cu cinci zile, într-un atac american din Bagdad, a generalului Qassem Soleimani, şi se aştepta la represalii din partea Washingtonului.
În iulie 2020, într-un raport de progres, CAO a apreciat că elementul cheie aflat la originea tragediei Boeing din Ucraina a fost o "greşeală umană", setarea incorectă a unui radar militar şi alte disfuncţionalităţi.
Reacţionând la publicarea raportului final al CAO, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a deplâns faptul că Teheranul a ignorat "cele peste 90 de pagini de observaţii şi sugestii" trimise de Ucraina, care a pierdut 11 cetăţeni în tragedia aviatică.
Administrația Biden ține Ucraina la distanță
Ucraina s-a aflat în centrul disputelor electorale din Statele Unite, înainte de algerile de anul trecut, președintele de atunci, Donald Trump, acuzându-i fără dovezi, pe Joe Biden și pe fiul acestuia de jocuri de interese personale, în acea țară. Acum, ajuns președinte, Biden pune lupta cu corupția în centrul abordării sale față de Ucraina, așa cum a făcut-o și când era numarul doi la Casa Alba.
Observatorii politici apreciază că cele întâmplate înaintea scrutinului american au adăugat o notă de discomfort, în maniera în care administrația Biden se raportează la Kiev. Una dintre temele importante este conducta Nord Stream 2 care, dacă va intra în funcțiune, ar priva Ucraina de miliarde de dolari venituri pentru trazitul de gaz rusesc spre Europa.
Pînă acum, Joe Biden a stat de vorbă cu zeci de lideri dar deaocamdată cel puțin, Volodimr Zelenski, președintele Ucrainei, nu se numără printre ei. O fostă oficialitate americană a spus, sub beneficiul anonimatului, că există rațiuni specifice pentru răceala care se manifestă, în special percepția că de când se află Zelensky la putere, oligarhi pro-ruși ar fi câștigat teren în Ucraina.
Luna trecută, administrația Biden a oferit Ucrainei jumătate din ajutorul de 250 de milioane de dolari, alocat de Congres, restul depinzând de progrese realizate în lupta împotriva corupției.
(Contribuție de la Valeriu Sela)