Blinken cere oprirea proiectului Nord Stream 2
- Secretarul de Stat american, Antony Blinken, cere oprirea proiectului Nord Stream 2, argumentând că sunt afectate interesele SUA
- Blinken: "Acest proiect este în contradicţie cu interesele de securitate ale Statelor Unite"
- Administraţia Joe Biden a avertizat că ar putea impune sancţiuni asupra entităţilor implicate în proiectul gazoductului Nord Stream 2
Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a declarat la Bruxelles că gazoductul Nord Stream 2 construit între Rusia și Germania este contrar intereselor Uniunii Europene. Vorbind la o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, oficialul american a avertizat Berlinul cu posibile sancțiuni din partea Statelor Unite din cauza acestui proiect.
Proiectul Nord Stream 2 "intră în contradicţie cu interesele Uniunii Europene" şi ale Statelor Unite, a afirmat Antony Blinken, în cursul întâlnirii cu miniştrii de Externe din cadrul NATO şi Uniunii Europene.
„Gazoductul este o idee proastă, este rău pentru Europa, pentru Statele Unite și în ultimă instanță se află în contradicție cu propriile interese de securitate ale Uniunii Europene”, a spus Blinken, exprimând punctul de vedere al președintelui Joe Biden. Blinken a precizat că-i va transmite mesajul direct ministrului de externe german Heiko Maas, în cursul zilei.
Germania dorește finalizarea gazoductului în ciuda opoziției exprimate de aliați est-europeni și de Statele Unite. Conducta va dubla capacitatea Rusiei de a exporta gaze direct în Germania, ocolind țări din Europa de est, ca Ucraina. Statele Unite cred că dependența energetică a Uniunii Europene de Rusia va crește.
O lege americană permite sancționarea companiilor care participă la proiectul Nord Stream 2. Noul secretar de stat american se află în prima sa vizită la Bruxelles, spunând că Statele Unite vor să-și refacă vechile parteneriate, în special cu aliații din NATO, și să revigoreze alianța politico-militară.
Administraţia Joseph Biden a avertizat, săptămâna trecută, că ar putea impune sancţiuni asupra companiilor implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania. "Departamentul de Stat reiterează avertismentul că orice entitate implicată în gazoductul Nord Stream 2 riscă sancţiuni din partea SUA şi ar trebui să se retragă imediat din proiect", a declarat joi secretarul de Stat american, Antony Blinken. "După cum au evidenţiat mai multe administraţii americane, acest gazoduct este un proiect geopolitic rus menit să divizeze Europa şi să slăbească securitatea energetică europeană. Legislaţia privind sancţiunile aprobată de Congres în 2019 şi extinsă în 2020 beneficiază de o susţinere semnificativă a ambelor partide din Congres", a subliniat Antony Blinken.
La sfârşitul lunii februarie, Ucraina şi Polonia au exprimat preocupări că preşedintele SUA, Joseph Biden, nu depune suficiente eforturi pentru blocarea proiectului gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania, un proiect prioritar al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Lucrările majore la gazoductul Nord Stream 2 au fost întrerupte în timpul Administraţiei Donald Trump, dar au fost reluate după începerea mandatului preşedintelui Joseph Biden. Gazoductul este construit în proporţie de 90%.
În prezent, Rusia exportă gaze naturale spre Europa Occidentală prin Ucraina, dar gazoductul Nord Stream 2 va face legătura directă cu Germania.
În vara anului 2020, 24 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au transmis o notă de protest Statelor Unite faţă de presiunile exercitate asupra proiectului Nord Stream 2, iar Washingtonul a replicat că nu acceptă dominaţia energetică a Rusiei. Comisia Europeană a explicat că "a fost o acţiune informală la care statele membre s-au putut ralia pe bază de voluntariat". Ameninţările SUA cu sancţiuni "se înscriu într-o tendinţă mai largă, una îngrijorătoare", a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Germania a respins ameninţările Administraţiei Donald Trump asupra proiectului gazoductului Nord Stream 2, subliniind că vrea intensificarea suveranităţii Uniunii Europene.
Fostul preşedinte Donald Trump a criticat frecvent proiectul gazoductului Nord Stream 2, care va face legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică.
Statele Unite susţin că vor reducerea dependenţei Europei de resursele energetice ruse. Moscova acuză Wahingtonul că vrea să vândă gaze în Europa. Uniunea Europeană a denunţat până acum presiunile SUA.
Ucraina anunță sancţiuni contra lui Ianukovici şi Azarov, blocându-le conturile şi proprietăţile
Kievul a impus sancţiuni fostului preşedinte Viktor Ianukovici şi fostului premier Mikola Azarov, care includ blocarea activelor şi proprietăţilor, interzicerea retragerii de bani din ţară, precum şi retragerea tuturor distincţiilor din partea statului.
Ambii foşti demnitari au fugit în Rusia în 2014, în urma protestelor de stradă în care peste 100 de demonstrani au fost ucişi la Kiev, în ciocnirile cu forţele de ordine.
Preşedintele Volodimir Zelenski a prezentat detalii despre sancţiuni într-o declaraţie la televiziune, confirmâmd un anunţ făcut vineri de Oleksi Danilov, secretar al Consiliuluo pentru Securitate Naţională şi Apărare.
”Această decizie a Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare poate fi descrisă în două cuvinte - este logică şi ciudată. Este logic ca Ucraina să ... introducă astfel de sancţiuni şi este ciudat că acest lucru nu a fost făcut din 2014 ", a spus Zelenski.
Reprezentanţii lui Ianukovici nu au răspuns la o cerere de comentarii.
În 2019, un tribunal ucrainean l-a condamnat în lipsă pe Ianukovici la 13 ani de închisoare pentru trădare.
Ianukovici a negat toate acuzaţiile împotriva sa şi a dat vina pe radicalii naţionalişti înarmaţi pentru că au promovat violenţa în timpul protestellor care l-au determinat să fugă.
Azarov a plecat în Rusia la scurt timp după ce a demisionat în ianuarie 2014.
”Aceasta este persecuţie politică, nemotivată, o represiune extrajudiciară obişnuită”, a spus un reprezentant al lui Azarov.O notificare a Interpol, emisă în 2015, la cererea autorităţilor ucrainene, a citat acuzaţii împotriva lui Azarov, care includ delapidare şi deturnare de fonduri. Interpolul a anulat acea notificare în 2017, după ce Azarov a contestat-o cu succes, potrivit unui document al Interpolului văzut de Reuters. Interpolul a declarat că nu comentează cazuri individuale.
Carantină strictă în Kiev pentru trei săptămâni după explozia numărului de infectări cu coronavirus
Kievul a introdus un lockdown de trei săptămâni din cauza unei creşteri semnificative a numărul de cazuri de coronavirus.
"Situaţia legată de răspândirea virusului este o reală ameninţare", a declarat primarul Vitali Kliciko.
În Kiev, oraş cu trei milioane de locuitori, a spus el, peste 70% din paturile de spital pentru pacienţii cu COVID-19 sunt deja ocupate.
Începând de sâmbătă, toate teatrele, cinematografele, muzeele şi centrele comerciale vor fi închise, în timp ce magazinele alimentare şi farmaciile vor rămâne, totuşi, deschise.
Saloanele de coafură şi centrele de fitness pot fi folosite, dar cu programare. Grădiniţele şi mijloacele de transport public vor fi de asemenea ferite de restricţii.
Studenţii vor studia online.
Măsuri similare au fost dispuse miercuri şi pentru oraşul Liov din vestul ţării.
De la izbucnirea pandemiei de coronavirus în urmă cu un an, peste 1,5 milioane de infectări au fost înregistrate oficial în Ucraina, iar peste 29.000 de persoane au murit din cauza virusului.
G7 anunţă că nu va recunoaşte niciodată ”ocupaţia” Crimeei de către Rusia
Grupul Celor Şapte (G7) nu va recunoaşte ”tentativele Rusiei vizând legitimarea ocupaţiei” Peninsulei ucrainene Crimeea, anunţă grupul joi, într-un comunicat, în contextul unor tensiuni sporite cu Moscova.
”Denunţăm fără echivoc ocupaţia temporară a Republicii autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Rusia”, dau asigurări Grupul Celor Şapte (G7) cele mai bogate ţăări din lume, la aproape şapte ani de la izbucnirea Războiului din Ucraina.
”Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte tentativele Rusiei vizând legitimarea acestei ocupaţii”, subliniază Cei Şapte.
G7 îl susţine prin această declaraţie pe preşedintele american Joe Biden, care sublinia în februarie că nu va accepta ”niciodată” anexarea de către Rusia a Peninsulei ucrainene Crimeea.