Ucraina îşi întăreşte controalele la frontieră şi cere călătorilor un test negativ la coronavirus
Ucraina îşi întăreşte controalele la frontieră şi le cere persoanelor care intră în ţară un test negativ la coronavirus, a declarat ministrul Sănătăţii, Maksim Stepanov, după ce s-a înregistrat cea mai ridicată rată de decese zilnice din cauza COVID-19.
Noul regim a fost aprobat de guvern şi a intrat în vigoare, a spus el într-o conferinţă de presă televizată.
Marţi dimineaţă, Stepanov a declarat că Ucraina a înregistrat 333 de decese legate de coronavirus în ultimele 24 de ore, un număr record. Precedentul record a fost de 289 de decese pe 17 martie.
"Situaţia se înrăutăţeşte", a declarat Stepanov, adăugând că numărul de noi cazuri a crescut semnificativ, iar numărul de cazuri din ultimele şapte luni a fost cu 26.000 mai mare decât în urmă cu o săptămână.
Versiunea britanică a coronavirusului este acum răspândită în Ucraina, a spus Stepanov, adăugând că aceasta se transmite mai rapid şi are un impact mai puternic. "Două treimi dintre cei care s-au recuperat au nevoie de tratament suplimentar", a afirmat el.
Marţi dimineaţă, în spitale erau internate 36.600 de persoane infectate cu coronavirus, a precizat Stepanov, adăugând că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 11.476 de noi infectări.
Ucraina a raportat 1.565.732 de cazuri de coronavirus de la începutul pandemiei şi 30.431 de decese.
Numărul de noi cazuri a ajuns săptămâna trecută la 15.850, cel mai ridicat nivel din noiembrie, ceea ce a dus la impunerea unui lockdown în Kiev şi în câteva regiuni.
Ucraina sancționează zeci de entități și oficiali ruși în legătură cu anexarea Crimeii
Ucraina a sancționat zeci de entități și oficiali ruși, inclusiv din presă, blocându-le activele, restricționându-le călătoriile și operațiunile pe teritoriul în legătură cu anexarea Crimeii de către Rusia și sprijinirea separatiștilor pro-ruși din Donbas.
Printre cei 26 de indivizi și 81 de persoane juridice sancționate se numără instituții ale presei de stat din Rusia, inclusiv RT, TASS, Gazeta.ru, Lenta.ru și altele, care nu mai pot beneficia nici de servicii de telecomunicații pe teritoriul Ucrainei, se precizează într-un decret al președintelui Volodimir Zelenski.
Pe lista indivizilor supuși sancțiunilor se numără deputați ruși, oficiali ai ministerului de interne și serviciilor speciale ruse, dar și membri francezi ai Parlamentului European, care au vizitat Crimeea ocupată. Până acum, Kievul a anunțat în câteva rânduri astfel de sancțiuni.
Blinken cere oprirea proiectului Nord Stream 2
- Secretarul de Stat american, Antony Blinken, cere oprirea proiectului Nord Stream 2, argumentând că sunt afectate interesele SUA
- Blinken: "Acest proiect este în contradicţie cu interesele de securitate ale Statelor Unite"
- Administraţia Joe Biden a avertizat că ar putea impune sancţiuni asupra entităţilor implicate în proiectul gazoductului Nord Stream 2
Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a declarat la Bruxelles că gazoductul Nord Stream 2 construit între Rusia și Germania este contrar intereselor Uniunii Europene. Vorbind la o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, oficialul american a avertizat Berlinul cu posibile sancțiuni din partea Statelor Unite din cauza acestui proiect.
Proiectul Nord Stream 2 "intră în contradicţie cu interesele Uniunii Europene" şi ale Statelor Unite, a afirmat Antony Blinken, în cursul întâlnirii cu miniştrii de Externe din cadrul NATO şi Uniunii Europene.
„Gazoductul este o idee proastă, este rău pentru Europa, pentru Statele Unite și în ultimă instanță se află în contradicție cu propriile interese de securitate ale Uniunii Europene”, a spus Blinken, exprimând punctul de vedere al președintelui Joe Biden. Blinken a precizat că-i va transmite mesajul direct ministrului de externe german Heiko Maas, în cursul zilei.
Germania dorește finalizarea gazoductului în ciuda opoziției exprimate de aliați est-europeni și de Statele Unite. Conducta va dubla capacitatea Rusiei de a exporta gaze direct în Germania, ocolind țări din Europa de est, ca Ucraina. Statele Unite cred că dependența energetică a Uniunii Europene de Rusia va crește.
O lege americană permite sancționarea companiilor care participă la proiectul Nord Stream 2. Noul secretar de stat american se află în prima sa vizită la Bruxelles, spunând că Statele Unite vor să-și refacă vechile parteneriate, în special cu aliații din NATO, și să revigoreze alianța politico-militară.
Administraţia Joseph Biden a avertizat, săptămâna trecută, că ar putea impune sancţiuni asupra companiilor implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania. "Departamentul de Stat reiterează avertismentul că orice entitate implicată în gazoductul Nord Stream 2 riscă sancţiuni din partea SUA şi ar trebui să se retragă imediat din proiect", a declarat joi secretarul de Stat american, Antony Blinken. "După cum au evidenţiat mai multe administraţii americane, acest gazoduct este un proiect geopolitic rus menit să divizeze Europa şi să slăbească securitatea energetică europeană. Legislaţia privind sancţiunile aprobată de Congres în 2019 şi extinsă în 2020 beneficiază de o susţinere semnificativă a ambelor partide din Congres", a subliniat Antony Blinken.
La sfârşitul lunii februarie, Ucraina şi Polonia au exprimat preocupări că preşedintele SUA, Joseph Biden, nu depune suficiente eforturi pentru blocarea proiectului gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania, un proiect prioritar al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Lucrările majore la gazoductul Nord Stream 2 au fost întrerupte în timpul Administraţiei Donald Trump, dar au fost reluate după începerea mandatului preşedintelui Joseph Biden. Gazoductul este construit în proporţie de 90%.
În prezent, Rusia exportă gaze naturale spre Europa Occidentală prin Ucraina, dar gazoductul Nord Stream 2 va face legătura directă cu Germania.
În vara anului 2020, 24 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au transmis o notă de protest Statelor Unite faţă de presiunile exercitate asupra proiectului Nord Stream 2, iar Washingtonul a replicat că nu acceptă dominaţia energetică a Rusiei. Comisia Europeană a explicat că "a fost o acţiune informală la care statele membre s-au putut ralia pe bază de voluntariat". Ameninţările SUA cu sancţiuni "se înscriu într-o tendinţă mai largă, una îngrijorătoare", a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Germania a respins ameninţările Administraţiei Donald Trump asupra proiectului gazoductului Nord Stream 2, subliniind că vrea intensificarea suveranităţii Uniunii Europene.
Fostul preşedinte Donald Trump a criticat frecvent proiectul gazoductului Nord Stream 2, care va face legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică.
Statele Unite susţin că vor reducerea dependenţei Europei de resursele energetice ruse. Moscova acuză Wahingtonul că vrea să vândă gaze în Europa. Uniunea Europeană a denunţat până acum presiunile SUA.
Ucraina anunță sancţiuni contra lui Ianukovici şi Azarov, blocându-le conturile şi proprietăţile
Kievul a impus sancţiuni fostului preşedinte Viktor Ianukovici şi fostului premier Mikola Azarov, care includ blocarea activelor şi proprietăţilor, interzicerea retragerii de bani din ţară, precum şi retragerea tuturor distincţiilor din partea statului.
Ambii foşti demnitari au fugit în Rusia în 2014, în urma protestelor de stradă în care peste 100 de demonstrani au fost ucişi la Kiev, în ciocnirile cu forţele de ordine.
Preşedintele Volodimir Zelenski a prezentat detalii despre sancţiuni într-o declaraţie la televiziune, confirmâmd un anunţ făcut vineri de Oleksi Danilov, secretar al Consiliuluo pentru Securitate Naţională şi Apărare.
”Această decizie a Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare poate fi descrisă în două cuvinte - este logică şi ciudată. Este logic ca Ucraina să ... introducă astfel de sancţiuni şi este ciudat că acest lucru nu a fost făcut din 2014 ", a spus Zelenski.
Reprezentanţii lui Ianukovici nu au răspuns la o cerere de comentarii.
În 2019, un tribunal ucrainean l-a condamnat în lipsă pe Ianukovici la 13 ani de închisoare pentru trădare.
Ianukovici a negat toate acuzaţiile împotriva sa şi a dat vina pe radicalii naţionalişti înarmaţi pentru că au promovat violenţa în timpul protestellor care l-au determinat să fugă.
Azarov a plecat în Rusia la scurt timp după ce a demisionat în ianuarie 2014.
”Aceasta este persecuţie politică, nemotivată, o represiune extrajudiciară obişnuită”, a spus un reprezentant al lui Azarov.O notificare a Interpol, emisă în 2015, la cererea autorităţilor ucrainene, a citat acuzaţii împotriva lui Azarov, care includ delapidare şi deturnare de fonduri. Interpolul a anulat acea notificare în 2017, după ce Azarov a contestat-o cu succes, potrivit unui document al Interpolului văzut de Reuters. Interpolul a declarat că nu comentează cazuri individuale.