Raportul SUA despre drepturile omului în 2020 critică Rusia pentru Crimeea, Donbas; Blinken confirmă
După inaugurarea lui Joe Biden, în ianuarie, noul Departament de Stat (ministerul de externe SUA) condus de Antony Blinken (foto) s-a activat pentru a da o cu totul altă notă relațiilor cu Rusia și poziției SUA față de intervenția în Ucraina.
Secțiunea despre Ucraina a raportului SUA despre drepturile omului în lume în anul 2020, critică ceea ce Washingtonul consideră a fi o creștere a presiunilor Rusiei asupra Kievului, după ce s-a relatat despre noi concentrări de trupe rusești la granițele cu Ucraina și în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
Antony Blinken a discutat cu omologul său ucrainean Dmitri Kuleba, în timp ce șeful Marilor State Majore Reunite americane, generalul Mark Milley a discutat cu lideri miliari din Rusia și Ucraina, au anunțat Departamentul de stat și Ministerul american al apărării. Blinken a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina, confruntată cu „o Rusie din ce în ce mai agresivă”. Și-a exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la creșterea tensiunilor în estul Ucrainei.
Pe de altă parte, Pentagonul a criticat concentrarea de trupe rusești la granițele ucrainene drept o „acțiune destabilizatoare care subminează eforturile internaționale de aplanare ” a conflictului din estul Ucrainei, eforturi coordonate de OSCE.
Pe 26 martie, patru soldați ucraineni au fost uciși în estul țării iar alți doi au fost răniți. Armata ucraineană a pus vina pe trupele rusești dar Moscova continua să nege categoric că ar avea trupe în estul Ucrainei, unde sprijină milițiile separatist.
Tot miercuri, și Kremlinul s-a declarat preocupat de tensiunile în creştere în regiunea de est a Ucrainei, susținând însă că armata ucraineană ar fi cea care ar putea provoca reînceperea conflictului cu separatiştii pro-ruşi.
Covid-19, Navalnîi și Ucraina pe agenda discuțiilor Merkel-Macron-Putin
Vladimir Putin, cancelara germană Angela Merkel şi președintele Franței, Emmanuel Macron au discutat marţi despre cooperarea în ceea ce priveşte vaccinurile anti-COVID-19, inclusiv cel rus, Sputnik V, situaţia lui Aleksei Navalnîi şi Libia, a anunţat Palatul Elysee, scrie agenţia France Presse.
În cursul unei videoconferinţe, ei au evocat o posibilă cooperare în materie de vaccinuri, în funcţie de progresul analizării vaccinului Sputnik V de către Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA).
Angela Merkel şi Emmanuel Macron i-au atras „atenţia preşedintelui Putin asupra situaţiei opozantului rus Aleksei Navalnîi şi asupra necesităţii respectării drepturilor sale, conform Convenţiei europene a drepturilor omului, şi ca sănătatea lui să fie păstrată".
Cei doi lideri occidentali au reiterat cererea ca „Rusia să ia un angajament hotărât de a stabiliza încetarea focului în Ucraina" şi au reclamat un „dialog deschis pentru toată lumea" în Belarus.
Pe de altă parte, comandantul șef al armatei ucrainene Ruslan Homceak a declarat la Kiev că Rusia concentrează în prezent forțe armate în apropiere de frontierele Ucrainei dinspre sud, est și nord, ceea ce constituie o amenințare la adresa securității ucrainene. El a acuzat Moscova de continuarea unei „politici agresive” față de Kiev, relatează Reuters și Ukrinform.
În declarații făcute în Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean), Homceak i-a acuzat pe rebelii proruși separatiști din estul țării, sprijiniți de Moscova, de încălcarea sistematică a armistițiului din Donbas convenit în iulie 2020.
Ucraina dorește extrădarea lui Ianukovici, refugiat în Rusia
Biroul Procurorului General de la Kiev analizează posibilitatea de a demara procedura de extrădare a ex-președintelui fugar Viktor Ianukovici, aflat în prezent în Rusia.
Parchetul ucrainean a făcut un anunţ în acest sens după ce Curtea de Apel de la Kiev a decis că o măsură anterioară de a-l plasa pe Ianukovici în arest preventiv este perfect legală. Curtea de Apel a respins, astfel, apelul avocaţilor lui Ianukovici privind plasarea în arest preventiv a fostului preşedinte ucrainean, cercetat într-un dosar privind acapararea puterii.
Acum, Procuratura Generală de la Kiev a comunicat că are dreptul de a începe procedura de extrădare a ex-președintelui. Pe 24 ianuarie 2019, Curtea Raională Obolon din Kiev l-a condamnat în lipsă pe Ianukovici la 13 ani de închisoare pentru înaltă trădare, iar, pe 4 mai 2020, Tribunalul Raional Pecersk a dispus măsura arestării preventive în lipsă a fostului preşedinte, pentru o perioadă de 60 de zile, într-un dosar în care este cercetat pentru uzurparea puterii de stat.
Viktor Ianukovici, preşedinte al Ucrainei în perioada februarie 2010-februarie 2014, a fugit în Rusia în iarna anului 2014, după declanşarea protestelor de pe Maidan legate de refuzul său de a semna Acordul de asociere cu UE.
Zelenski demite doi judecători de la Curtea Constituţională
Volodimir Zelenski a demis sâmbătă prin decret doi judecători de la Curtea Constituţională.
Şeful statului a apreciat că preşedintele instanţei, Aleksandr Tupiţki, şi colegul acestuia Aleksandr Kasminin "ameninţă independenţa statului şi securitatea naţională".
Cei doi judecători fuseseră numiţi de fostul preşedinte Viktor Ianukovici în 2013. Acesta a fugit în Rusia în februarie 2014, după trei luni de proteste de stradă care au dus la răsturnarea sa de la putere.
În decret, Zelenski invocă o decizie parlamentară care consideră că mandatul lui Ianukovici din 2010-2015 a reprezentat o "acaparare ilegală a puterii".
Preşedintele îl suspendase deja pe Tupiţki din decembrie anul trecut. Judecătorul este vizat de o anchetă preliminară, fiind suspect printre altele de influenţarea unor martori. Presa ucraineană a afirmat că el a convins un martor să depună o mărturie mincinoasă într-un dosar legat de privatizarea unei fabrici de maşini-unelte.
Curtea Constituţională a atras deja aversiunea lui Zelenski prin respingerea unor prevederi împotriva corupţiei solicitate de creditorii occidentali ai Ucrainei, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional.
Conform Constituţiei Ucrainei, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi demişi doar dacă au fost condamnaţi, menţionează dpa. Şase din cei 18 magistraţi ai instanţei sunt numiţi de preşedinte. Mandatele celor doi judecători demişi urmau să se încheie în 2022.