Rusia a refuzat să participe la discuțiile OSCE despre Ucraina
Țările occidentale nu-și ascund iritarea în fața refuzului Moscovei de a participa la reuniunea OSCE la care i se cereau explicații în legătură cu escalada militară de la granița Ucrainei.
Rusia, membră în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a refuzat să participe la discuția prin video de sâmbătă 10 aprilie în legătură cu concentrarea continua de forțe și echipament militar la granița sa cu Ucraina.
Refuzul Moscovei a fost anunțat de îndată pe Twitter de către misiunea SUA pe lângă OSCE, însă detaliile discuțiilor ținute în absența Rusiei sunt cunoscute abia acum. Discuția a fost cerută de Ucraina, din ce în ce mai îngrijorată de acumularea militară de lângă Donbasul secesionist și din Crimeea.
Discuțiile au avut loc în absența Rusiei și au fost conduse de Suedia, care deține actualmente președinția rotativă a OSCE. Ucraina a subliniat că din 2014 încoace, de la ocuparea Crimeei și izbucnirea conflictului separatist în Donețk și Luhansk, Rusia organizează, an după an, manevre militare de tot mai mare anvergură lângă granița sa. Dar deja manevrele Kavkaz din 2012 simulau o invadare a Ucrainei și se crede că ele au servit drept model și bază ocuparea efectivă a Crimeei în 2014 și declanșarea conflictului în Donbas.
Kievul a prezentat o listă întreagă de trupe și armament acumulate în Crimeea și lângă frontierele sale, în ceea ce Ucraina numește „zone cenușii” în Europa, care scapă oricărui control și care nu sunt prevăzute în tratatele internaționale semnate de toți membrii OSCE.
Portugalia a cerut Rusiei, în numele Uniunii Europene, să pună capăt presiunilor și tensiunilor pe care le creează.
Din documentele reuniunii virtuale, care nu au fost făcute publice, dar au putut fi consultate de Europa Liberă, reiese că Marea Britanie și-a exprimat la rândul său îngrijorarea.
Canada a întrebat direct Rusia când intenționează să pună capăt activităților militare de la granița Ucrainei.
La fel, Germania a întrebat cum se poate avea încredere în Rusia, când refuză să ia parte la discuții și răspunde sec că nimic nu e adevărat din ce i se reproșează, fără să furnizeze date concrete. Germania și Franța au cerut informații precise despre numărul trupelor și natura armamentului acumulat în Crimeea și în apropierea Ucrainei.
Tot așa, Moscova a fost întrebată dacă presa internațională va putea asista la manevre.
Toate țările participante și-au reafirmat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei.
Paragraful 41.1 Cap. V al Documentului de la Viena din 2011 cere țărilor semnatare să anunțe din timp manevrele militare. Chiar dacă e vorba de simple exerciții, Rusia era obligată, conform angajamentelor luate și semnate, să anunțe din timp și să furnizeze toate informațiile. Ucraina a anunțat astfel, la începutul lunii, că va organiza manevre militare împreună cu NATO.
Țările care au participat sunt: Albania; Austria; Belgia; Bosnia; Bulgaria; Canada; Croația; Cehia; Cipru; Danemarca; Elveția; Estonia; Finlanda; Franța; Georgia; Germania; Grecia; Ungaria; Irlanda; Italia; Letonia; Lituania; Luxembourg; Macedonia; Malta; Marea Britanie; Muntenegru; Norvegia; Olanda; Polonia; Portugalia; Romania; Slovacia; Slovenia; Spania; Suedia; Turcia; Ucraina; SUA.
Londra și Washingtonul denunță „campania Rusiei de destabilizare a Ucrainei”
Marea Britanie și Statele Unite „se opun ferm campaniei Rusiei de destabilizare a Ucrainei” și cer Rusiei să de-escaladeze situația, a spus duminică ministrul de externe britanic Dominic Raab.
Șeful diplomației britanice a făcut remarca după discuții cu secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken. Într-o postare pe Twitter, Raab a spus el și omologul american au fost „de acord că Rusia trebuie să de-escaladeze situația și să își respecte angajamentele asumate în cadrul OSCE”.
Declarația a venit la o zi după ce Volodimir Zelenski l-a informat despre situația din estul țării sale pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan. După discuțiile de la Istanbul, Erdogan a calificat drept „îngrijorătoare” evoluțiile de la granița ucraineano-rusă, unde Rusia a desfășurat trupe suplimentare, ca și în peninsula Crimeea, anexată ilegal de la Ucraina.
Statele Unite trimit nave militare în Marea Neagră
Turcia a confirmat că două distrugătoare americane sunt pe cale de a sosi în Marea Neagră, trecând prin Dardanele și Bosfor, după ce Administraţia Joseph Biden s-a declarat din ce în ce mai preocupată de suplimentarea efectivelor militare ruse în apropierea frontierelor Ucrainei.
Un oficial militar turc a declarat vineri, potrivit agenţiei Associated Press, că Statele Unite au informat Turcia că două nave militare americane vor ajunge în Marea Neagră pe 14 şi 15 aprilie, urmând să rămână în această zonă până pe 4-5 mai.
Ucraina şi Rusia se acuză reciproc de încălcarea armistiţului în estul Ucrainei.
Rusia continuă să acumuleze efective militare în apropierea frontierelor Ucrainei, generând riscuri pentru securitatea ţării, a afirmat săptămâna trecută Ruslan Homciak, şeful Statului Major al armatei ucrainene, denunţând şi încălcarea armistiţiului de către insurgenţii proruşi din regiunile separatiste est-ucrainene. Şeful Statului Major al armatei ucrainene a precizat că Rusia are 37.500 de militari în regiunea Crimeea, anexată în 2014, iar în regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk sunt 28.000 de insurgenţi separatişti proruşi comandaţi de Moscova.
Germania a cerut, joi, Rusiei reducerea prezenţei militare din apropierea frontierelor Ucrainei, în cursul convorbirii pe care Angela Merkel a avut-o cu Putin.
Kremlinul a comunicat că "preşedintele Vladimir Putin şi cancelarul Angela Merkel sunt preocupaţi de escaladarea tensiunilor". Vladimir Putin a denunţat, în conversaţia cu Angela Merkel, "provocările" Ucrainei, care, în opinia lui, ar vrea "agravarea situaţiei pe linia de contact".
În urmă cu câteva zile, preşedintele Volodimir Zelenski a evidenţiat importanţa admiterii Ucrainei în Planul de Acţiune în vederea Aderării la NATO. "Ar fi un semnal real adresat Rusiei", a afirmat preşedintele Ucrainei.
SUA: Prezenţa navelor militare în Marea Neagră nu este ceva nou
"Nu este ceva nou", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, referindu-se la navele militare americane din Marea Neagră.
''În urmă cu 15 zile ne-a fost trimisă pe canale diplomatice o notificare potrivit căreia două nave militare ale Statelor Unite vor trece către Marea Neagră, în concordanţă cu Convenţia de la Montreux. Navele vor rămâne în Marea Neagră până pe 4 mai'', a informat ministerul turc de externe.
Rusia s-a declarat îngrijorată, prin intermediul vice-ministrului de externe Aleksandr Gruşko, de activitatea sporită în Marea Neagră a unor ţări ce nu sunt riverane.
Rusia a transferat rachete balistice Iskander în apropierea frontierei cu Ucraina
Un număr de 14 unităţi de infanterie ruseşti sunt pe cale de a fi transferate sau sunt deja în drum spre frontiera cu Ucraina, precum şi mai multe sisteme de rachete balistice Iskander cu rază scurtă de acţiune într-o regiune rusă de la frontiera ucraineană.
S-a remarcat la frontiera cu Ucraina un aflux de trupe din cadrul Brigăzilor 74 şi 35 motorizate, Brigăzii 120 de artilerie şi Regimentului 6 de tancuri din cadrul Districtului militar central, care sunt însoţite de tancuri, vehicule de luptă pentru infanterie şi echipamente de artilerie cu rază lungă de acţiune, inclusiv tunuri autopropulsate, lansatoare de rachete multiple TOS-1A şi "Uragan", transportate în Voronej cu trenul.
Sisteme de rachete balistice Iskander cu rază scurtă de acţiune, aparţinând probabil Brigăzii 119 de rachete din regiunea Sverdlovsk, au fost desfăşurate în Voronej.
La sud de Voronej a fost amenajat un teren de antrenament dotat cu facilităţi de telecomunicaţii pe distanţe lungi şi un spital de campanie. În acest context, analiştii de la Janes subliniază că respectivele dispozitive, P-260T şi Redut-2US, reprezintă un sistem de comunicaţii pe distanţe lungi la nivel de armată, ce nu sunt utilizate la nivel de batalion sau brigadă, ceea ce oferă un indiciu clar despre amploarea desfăşurării militare ruse.
Acumulări similare de trupe şi echipamente, provenind de la unităţi din Districtul militar Sud, ale căror baze se află la sute de kilometri distanţă în sudul şi în vestul Caucazului, au fost monitorizate în Crimeea şi regiunea vecină Krasnodar.
De la sfârşitul lunii martie, Rusia transferă importante cantităţi de echipamente şi tehnică militară spre frontiera ucraineană, în special în Crimeea şi în regiunile Voronej şi Rostov pe Don. Ministerul rus al Apărării a venit târziu cu o explicaţie, calificând aceste mutări de trupe drept exerciţii de verificare a nivelului de pregătire de luptă după antrenamentele din iarnă în Districtul militar Sud şi Flota de la Marea Neagră, iar mai târziu a anunţat extinderea acestor exerciţii la întreaga armată.