„Impas în Ucraina”: vice-ministrul polonez de externe, Marcin Przydacz
Le Monde are un interviu cu vice-ministrul polonez de externe, Marcin Przydacz, care spune că «trebuie să fim mai uniți în fața Rusiei».
Przycacz constată impasul în Ucraina și ineficacitatea abordării, până acum, de către occidentali, a relațiilor cu Moscova lui Putin. El estimează că manevrele militare masive ale lui Putin la granița Ucrainei se datorează în bună parte degradării situației din Rusia și faptului că Putin are nevoie să deturneze atenția populației de la problemele interne.
Apoi, mai spune el, ritmul reformelor în Ucraina îl neliniștește pe Putin. Pentru occidentali acele reforme pot părea prea lente, dar pentru Kremlin ele merg prea departe. De pildă: campania din Ucraina împotriva rețelelor care răspândesc știri false.
Apoi, nu trebuie uitată modificarea totală a peisajului la Washington, pe a cărui complezență Putin nu mai poate conta.
Guvernul Ucrainei l-a înlocuit pe șeful Naftogaz
Guvernul Ucrainei l-a înlocuit pe șeful Naftogaz, cea mai mare companie de petrol și gaze din țară, după ce firma a avut pierderi de aproape 700 de milioane de dolari anul trecut.
Serviciul de presă al guvernului a spus miercuri, 28 aprilie, că Andri Koboliev a fost demis, iar ministrul interimar al Energiei, Iuri Vitrenco, îi va prelua îndatoririle.
Koboliev, care a condus concernul energetic vreme de șapte ani, a scris pe Facebook că a aflat de demiterea sa din presă și nu poate comenta. Donatorii externi ai Ucrainei au condiționat ajutoarele de „curățirea” unor companii ca Naftogaz.
Bulgaria acuză Rusia de explozii produse la depozite de armament destinat Ucrainei și Georgiei
Acuzațiile aduse Rusiei de acțiuni ilegale, atentate și asasinate în țări ale UE se lărgesc. Parchetul bulgar a anunţat miercuri că a stabilit o legătură între patru explozii produse la depozite de armament în Bulgaria între 2011 şi 2020 şi sejurul a şase cetăţeni ruşi pe teritoriul bulgar, cu scopul presupus de a împiedica livrări de arme către Ucraina şi Georgia, anchetând totodată posibilitatea ca aceste incidente să aibă legătură cu evenimente similare produse în Republica Cehă.
Siika Mileva, purtătoare de cuvânt a procurorului general al Bulgariei, a făcut anunțul într-o conferință de presă,
Cele patru depozite erau utilizate de omul de afaceri Emilian Ghebrev, asupra căruia a avut loc o tentativă de asasinat în 2015 - împreună cu fiul său şi unul dintre angajaţii societăţii sale - pentru care justiţia bulgară acuză agenţi ai serviciului de informaţii militare rus (GRU).
Procurorii au declarat că pot presupune în mod rezonabil legături între exploziile din Bulgaria, tentativa de otrăvire a comerciantului bulgar de arme Emilian Ghebrev şi explozia din 2014 la depozitul de muniţii din Cehia.
Cele patru explozii, neelucidate până astăzi, nu au provocat victime şi nici răniţi şi au fost declanşate de la distanţă potrivit unui mod de operare 'similar', a subliniat ea.
Primul caz a avut loc deja în decembrie 2011 în localitatea Lovni Dol, când a fost aruncat în aer un depozit deţinut de societatea Emco. În consecinţă a fost distrusă o cantitate importantă de muniţii şi explozibili care urma să fie exportată în Georgia. S-a stabilit că proprietarul societăţilor comerciale ale căror produse se aflau stocate în depozitul afectat este comerciantul de arme bulgar Emilian Ghebrev.
Cele patru accidente prezintă similitudini, care, în acelaşi timp, le deosebesc de alte cazuri de explozie în depozite similare în aceeaşi perioadă, potrivit expertizei efectuate. În toate cele patru explozii, produsele distruse au fost destinate exportului în Georgia şi Ucraina, a subliniat Siika Mileva.
În baza informaţiilor obţinute de Sofia în cadrul cooperării internaţionale şi a cercetărilor efectuate până în prezent de organismele abilitate bulgare, o ipoteză rezonabilă se conturează care leagă exploziile de pe teritoriul Bulgariei, tentativa de otrăvire a celor trei cetăţeni bulgari, precum şi 'crime grave' comise pe teritoriul altor ţări, a adăugat ea, în aluzie la explozia, soldată cu doi morţi, la un depozit de arme în Cehia în 2014 şi la tentativa de otrăvire cu agent neurotoxic Noviciok a agentului dublu rus Serghei Skripal în Marea Britanie în 2018.
În cazul otrăvirii lui Ghebrev trei ruşi au fost inculpaţi anul trecut în absență, dintre care un ofiţer GRU, considerat ca suspect în cazul Skripal.
Zelenski spune că Vaticanul ar fi un loc potrivit pentru întâlnirea cu Putin
Volodimir Zelenski a declarat miercuri că el consideră că Vaticanul ar fi locul potrivit pentru desfăşurarea convorbirilor directe cu omologul său rus Vladimir Putin.
Întrebat de jurnalistul ziarului italian La Repubblica dacă Roma sau Vaticanul s-ar potrivi ca loc pentru desfăşurarea întâlnirii dintre cei doi şefi de stat pentru rezolvarea conflictului ucrainean, Zelenski a declarat: 'Da, Vaticanul ar putea fi locul optim sub toate aspectele'.
Sfântul Scaun, la fel şi Papa sunt autorităţi morale, a spus Zelenski
'Un mediator cu o astfel de autoritate ar putea aduce încrederea care a lipsit până acum în încercările noastre de a ajunge la un acord' pentru a pune capăt conflictului din estul Ucrainei, a afirmat Zelenski, în aluzie la un posibil rol al Papei Francisc, ca şi al Vaticanului în rezolvarea situaţiei din Donbas. 'Evident, locul întâlnirii trebuie să genereze încredere de ambele părţi', a adăugat el.
În timp ce Zelenski a sugerat ca loc de întâlnire cu Putin 'oriunde' în zona conflictului din Donbas, Kremlinul a declarat că şeful statului ucrainean este binevenit la Moscova.
Reacţia Kremlinului nu s-a lăsat aşteptată. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că el nu ştie dacă Vladimir Putin este dispus să se întâlnească cu Volodimir Zelenski oriunde altundeva decât la Moscova, potrivit agenţiei de presă oficiale ruse TASS.
'Chiar nu ştiu dacă preşedintele Putin este sau nu pregătit să meargă undeva pentru a se întâlni cu Zelenski. Până în acest moment noi plecăm de la faptul - de altfel ceea ce a menţionat şi Vladimir Putin în repetate rânduri - că întrucât Rusia nu este parte a conflictului (din Donbas) nu cu noi trebuie să se vorbească despre pacea (în estul Ucrainei). Aceasta ar trebui discutat în cadrul formatului de negocieri Normandia (Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania)', a afirmat Peskov.
Preşedintele Putin, a adăugat el, consideră că dacă Kievul este dispus să discutăm despre relaţiile noastre bilaterale (ruso-ucrainene), el va fi bucuros să-l primească pe Volodimir Zelenski la Moscova.
Într-un discurs din 20 aprilie, preşedintele Ucrainei i-a propus lui Putin să se întâlnească 'oriunde în Donbas, unde are loc un război', pentru a discuta despre reglementarea conflictului.
Putin i-a răspuns lui Zelenski peste două zile, declarând că este gata să discute despre relaţiile bilaterale ruso-ucrainene. În ceea ce priveşte conflictul din Donbas, conducerea Ucrainei ar trebui să se întâlnească cu liderii autoproclamatelor republici populare Doneţk şi Lugansk şi abia apoi să discute cu reprezentanţi ai unor terţe părţi, a afirmat şeful statului rus.
Referitor la posibilitatea unor discuţii cu pretinşii lideri din Doneţk şi Lugansk, Zelenski şi-a precizat poziţia încă în 2020, aminteşte portalul ucrainean Gordon.ua.
'Ucraina nu duce negocieri cu combatanţii (separatişti) şi insistă că Rusia este parte a conflictului şi nu grupările armate ilegale pe care Moscova le finanţează şi înarmează', a declarat atunci preşedintele ucrainean. 'Suntem dispuşi să discutăm cu populaţia civilă din aceste teritorii, dar nu cu cei care nu sunt recunoscuţi din punctul de vedere al dreptului internaţional şi, prin urmare, nu pot reprezenta populaţia locală', a subliniat Volodimir Zelenski.