Zelenski mulţumeşte Consiliului UE pentru acordul privind spațiul aerian comun cu Ucraina
Volodimir Zelenski a mulțumit Consiliului UE pentru că a acceptat să semneze Acordul privind spațiul aerian comun între blocul comunitar şi Ucraina.
„Mulțumesc Consiliului și Președinției UE pentru aprobarea Acordului privind spațiul aerian comun între Ucraina și UE. Acordul va permite cetățenilor noștri să obțină bilete mai ieftine și să extindă geografia călătoriilor. Semnarea acestui document va fi încă un pas spre intrarea Ucrainei în spațiul european comun” – a scris Zelenski pe Twitter.
Pe 28 iunie, Consiliul UE a dat undă verde pentru semnarea a trei acorduri în domeniul aviației în cadrul politicii de vecinătate – cu Ucraina, Armenia și Tunisia – precum și a unui acord privind transportul aerian cu Qatarul – potrivit serviciului de presă al Consiliului. Aceste acorduri vor deschide piața transportului aerian, oferind noi oportunități atât pentru consumatori, cât și pentru operatori.
Cele trei acorduri în cadrul politicii de vecinătate vor elimina restricțiile de pe piață în ceea ce privește țările învecinate cu UE și vor asocia aceste țări la piața internă a aviației din UE, deoarece acestea vor adopta standardele comunitare în domeniul aviației și vor pune în aplicare normele europene existente în acest domeniu.
Deciziile privind Ucraina, Armenia și Qatarul permit aplicarea cu titlu provizoriu a acordului, până la finalizarea procedurilor necesare pentru intrarea sa în vigoare. Se preconizează că cele patru acorduri vor fi semnate în toamna acestui an, fiecare acord urmând să fie apoi ratificat de fiecare stat membru, de Uniune și de cealaltă parte.
OSCE avertizează în legătură cu pericolul conflictului din Donbas pentru regiunea Mării Negre
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a lansat marţi un apel la adoptarea unor măsuri de construire a încrederii pentru a limita tensiunile în regiunea Mării Negre.
Toate părţile trebuie să dea dovadă de cea mai mare transparenţă posibilă în legătură cu activităţile lor militare, a declarat secretarul general al OSCE, Helga Schmid.
Un incident între o navă militară britanică şi un avion de vânătoare rus în apropierea peninsulei Crimeea, săptămâna trecută, şi actualele manevre navale au atras atenţia internaţională asupra regiunii Mării Negre.
''Oricare dintre aceste incidente pot scăpa de sub control'', a adăugat reprezentanta OSCE.
Rusia şi-a testat gradul de pregătire de luptă a apărării sale aeriene în peninsula Crimeea, în contextul exerciţiilor navale desfăşurate în comun de SUA, alte ţări NATO şi Ucraina în Marea Neagră.
Ministrul suedez de externe Ann Linde, care deţine în prezent preşedinţia OSCE, şi-a exprimat îngrijorarea legată de conflictul din Ucraina.
''Asistăm la evoluţii îngrijorătoare în ultimele luni, cu un număr crescând de încălcări ale încetării focului, cu o retorică agresivă şi o activitate militară neobişnuită în Rusia, inclusiv restricţii ale accesului la părţi din Marea Neagră'', a afirmat Linde la Viena.
Bielorusia iese din Parteneriatul Estic
Bielorusia și-a suspendat participarea la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene și și-a rechemat ambasadorul de la Bruxelles, în urma noilor sancțiuni ale UE.
Ministerul de externe bielorus a anunțat asta printr-o postare pe Facebook, sugerând că, simetric, și reprezentantul UE de la Minsk ar trebui să plece acasă.
Parteneriatul Estic cu UE acoperă șase țări foste sovietice: Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjanul și Bielorusia. Primele trei, Moldova, Ucraina și Georgia, au semnat câte un tratat de asociere cu UE și se bucură de o serie întreagă de facilități comerciale și administrative.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a deplâns într-un tweet decizia Minskului de a ieși din Parteneriatul Estic.
La Moscova, Kommersant o citează pe Nabila Massrali, purtătoarea de cuvânt a șefului diplomației europene, Josep Borrell, care spune că făcând asta, Bielorusia se condamnă singură la autoizolare.
Tensiuni în Marea Neagră: Ucraina participă la manevre NATO
Ucraina şi SUA încep luni un exerciţiu implicând 30 de ţări în Marea Neagră şi în sudul Ucrainei, în ciuda apelurilor Rusiei de a anula aceste manevre.
Manevrele Sea Breeze 2021 sunt programate să dureze două săptămâni, implicând aproximativ 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane. Vor participa de asemenea distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.
Ambasada Rusiei la Washington a cerut săptămâna trecută anularea exerciţiilor Sea Breeze, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că va reacţiona dacă va fi necesar pentru a proteja securitatea naţională a Rusiei.
S-a tras sau nu s-a tras? Manevrele au loc la o săptămână după ce Rusia a afirmat că un avion de tip Suhoi-24 și o navă militară rusească au tras focuri de avertisment, ba chiar și o bombă, în direcția unui distrugător britanic (distrugătorul Defender) care intrase în apele sale teritoriale din Marea Neagră, ceea ce Londra a dezmințit.
Cum a scris însă de îndată The Guardian, ministerul britanic al apărării a anunțat rapid că nu s-a tras niciun fel de foc și nicio bombă asupra navei și că distrugătorul britanic n-a făcut decât să traverseze apele teritoriale ale Ucrainei, în apropierea Crimeii, conform dreptului internațional. Evident că aici se situează întreaga problemă, căci pentru Rusia, care a ocupat Crimeea în 2014, acele ape teritoriale ucrainene îi aparțin si sunt de fapt rusești.
Pentru a rezuma: Rusia vorbește despre apele sale teritoriale (zona din jurul Crimeei), în vreme ce Londra insistă că e vorba de apele teritoriale ale Ucraine, anexiunea peninsulei nefiind recunoscută internațional.
Situația s-a complicat însă după descoperirea misterioasă a unor documente militare britanice. BBC a difuzat duminică un scoop: un pachet de documente secrete ale armatei au fost găsite în stradă, la o stație de autobus, și ele au de-a face cu relațiile tensionate cu Rusia, dar și cu povestea distrugătorului britanic asupra căruia Rusia susține că a tras în Marea Neagră.
Reiese din documente că guvernul lui Boris Johnson nu avea cum să fie surprins de reacția rusească, deoarece Johnson prevăzuse în mod explicit posibilitatea ca Moscova să riposteze la prezența distrugătorului britanic în largul Crimeei.