Ucraina: Zelenski îl dă afară pe șeful armatei
În Ucraina, președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe șeful forțelor armate, generalul Ruslan Homceak, deoarece acesta nu colabora suficient cu ministerul apărării.
Măsura vine în momentul în care s-au împlinit 7 ani de la declanșarea conflictului militar din Donbas, regiunea majoritar rusofonă din estul Ucrainei, care este controlată de facto militar de Rusia.
Conflictul militar din zona secesionistă a făcut, din 2014 până acum, peste 13.000 de morţi şi a împins aproape 1,5 milioane de oameni să ia calea refugiului.
Impeachment? A comis oare Biden în Ucraina o eroare politică mai mare decât a lui Trump?
Cotidianul Washington Post, sistematic opus lui Donald Trump în ultimii ani și partizan neascuns al lui Joe Biden a publicat un surprinzător comentariu-analiză al unui expert în politică externă, Marc Thiessen, care publică atât în Post, cât și pe Fox News, și care pune întrebarea dacă nu cumva Biden a comis o faptă mai gravă decât a lui Trump în Ucraina.
Înterogația vine de la aceea că, potrivit site-ului Axios, fondat de foști jurnaliști de la Politico, Joe Biden ar fi condiționat vizita programată la Washington a președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski de acceptarea de către acesta a intrării în funcțiune a conductei ruso-germane Nord Stream 2.
Se știe despre ce este vorba: o conductă administrată de trustul rusesc Gazprom și menită să ducă gazul rusesc direct în Germania, ocolind dinadins Polonia și țările baltice, dar mai ales Ucraina, actualmente țara de tranzit a gazului rusesc spre Europa. Or, spune comentariul din Washington Post: „Spre deosebire de făcuse Trump [acuzat de presiuni asupra Zelenski pentru a deschide o anchetă asupra fiului lui Biden], actualul președinte face presiuni asupra lui Zelenski pentru ca el să accepte o înțelegere ce reprezintă o amenințare existențială pentru țara lui. În momentul de față, exporturile de gaz ale Rusiei spre Europa trec prin Ucraina — ceea ce înseamnă că Rusia nu poate să taie gazul ucrainean fără a-și opri și lucrativele exporturi spre vest. Dar odată ce conducta Nord Stream 2 va fi încheiată, Rusia va putea să ocolească Ucraina și să trimită gaz direct spre Germania, pe sub Marea Baltică. Când se va întâmpla asta, Rusia va putea atunci să taie aprovizionarea cu energie a Ucrainei fără a-și opri exporturile spre vest.”
Marele istoric și politolog britanic Timothy Garton Ash scrie la rândul său în Kiev Post că „Politica SUA față de Rusia e greșită și pe cale de a eșua”.
Între timp, Casa Albă și Kremlinul au anunțat că săptămâna viitoare vor avea loc convorbiri ruso-americane în chestiunea controlului armamentului, la Geneva, în Elveția, orașul recentei întâlniri a lui Biden cu Putin.
Un grup de congresmeni SUA i-a cerut lui Biden să reprogrameze vizita lui Zelenski
Un grup bipartizan de parlamentari americani a cerut administrației Biden să reprogrameze o vizită a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Statele Unite pentru a permite Congresului să se întâlnească cu el, declarând că Casa Albă pare să „facă jocuri politice”. Administrația Biden a declarat săptămâna aceasta că Zelenski va face mult așteptata sa primă vizită oficială la Washington de la preluarea mandatului în urmă cu mai bine de doi ani, pe 30 august, când Congresul se află în vacanță de vară.
Într-o scrisoare din 22 iulie adresată președintelui Biden, cei patru copreședinți ai grupului de sprijin pentru Ucraina din Congres au declarat că Casa Albă „pare [că] încearcă să împiedice Congresul să aibă o relație directă cu președintele Zelenski”, programând vizita în timpul vacanței de vară.
Din punct de vedere istoric, Ucraina s-a bucurat de un sprijin puternic și bipartizan în Congresul american de când și-a câștigat independența față de Moscova în urmă cu 30 de ani. Predecesorii lui Zelenski, orientați spre Occident - foștii președinți Viktor Iușcenko și Petro Poroșenko - s-au adresat ambelor camera ale Congresului american la primele lor vizite oficiale la Washington.
Administrația Biden a făcut anunțul vizitei pe 21 iulie, în aceeași zi în care a declarat că a ajuns la un acord cu Germania cu privire la finalizarea controversatei conducte de gaze naturale rusești menită să ocolească Ucraina.
După ce Biden a acceptat Nord Stream 2, Merkel caută să liniștească Ucraina
În timp ce SUA lui Biden şi Germania lui Merkel au ajuns la un armistiţiu privind gazoductul rusesc Nord Stream 2, spre furia, dar şi teama autorităţilor de la Kiev, Polonia îşi vede blocat propriul gazoduct şi rămâne, astfel, dependentă de gazele ruseşti.
Statele Unite şi Germania au ajuns la un acord privind îndelungata dispută legată de controversatul gazoduct Nord Stream 2 care va transporta gaze ruseşti către Germania, administraţia Biden arătând că nu ar fi existat altă soluţie, din moment ce proiectul era aproape finalizat şi că administraţia Trump ar fi putut face mai multe.
Ucrainenii şi-au exprimat în mod deschis furia în pofida presiunilor anterioare din partea americanilor de a se abţine de la critici şi a ofertei cancelarului Merkel de a-i cumpăra, ofertă inclusă în acord. Între timp, polonezii riscă să rămână în îmbrăţişarea strânsă a ruşilor, având probleme cu propriul gazoduct.
În cadrul acordului, Berlinul s-a angajat să reacţioneze faţă de orice încercare a Rusiei de a folosi energia ca pe o armă împotriva Ucrainei şi a altor ţări din Europa Centrală şi de Est. Pactul încearcă să diminueze ceea ce criticii văd drept pericole strategice ale gazoductului de 11 mld. dolari, în prezent finalizat în proporţie de 98%, scrie Reuters.
Măsurile incluse în acord nu au reuşit însă să calmeze temerile din Ucraina, care a anunţat că solicită discuţii atât cu UE, cât şi cu Germania, privitoare la gazoduct. Acordul se loveşte de asemenea de opoziţie politică în SUA şi Germania.
În acord nu se specifică ce acţiuni din partea ruşilor ar declanşa reacţii din partea Berlinului şi a Americii. Potrivit acestuia, Germania va încerca să „prelungească cu 10 ani acordul de tranzit al gazelor dintre Rusia şi Ucraina“, o sursă majoră de venituri pentru Ucraina, care expiră în 2024. Germania va dona cel puţin 175 mil. $ într-un „Fond Verde pentru Ucraina“ de 1 mld. dolari menit să întărească independenţa energetică a ţării.
Ucraina a trimis note către Bruxelles şi Berlin solicitând consultări, a anunţat ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleva, adăugând că gazoductul „ameninţă securitatea Ucrainei“. Kuleba a emis de asemenea un comunicat comun cu ministrul polonez de Externe Zbiegniew Rau, cei doi angajându-se să colaboreze pentru respingerea NS2. Preşedintele ucrainean a anunţat că aşteaptă cu nerăbdare o discuţie „deschisă şi vibrantă“ cu Biden privitor la gazoduct luna viitoare.
Oficiali ai administraţiei americane şi-au îndemnat în mod discret omologii ucraineni să nu facă valuri înaintea semnării acordului, potrivit Politico.
Chiar înainte de a fi anunţat acordului, detaliile apărute în presă privitoare la acesta stârneau deja critici din partea unor legislatori atât din Germania, cât şi din SUA, notează Reuters. Senatorul republican Ted Cruz cataloga viitorul acord drept o „victorie geopolitică majoră pentru Putin şi o catastrofă pentru SUA şi aliaţii noştri“.
Între timp, Polonia riscă să rămână dependentă de gazele ruseşti, în condiţiile în care aceasta întâmpină probleme legate de gazoductul Baltic Pipe.
Copenhaga a decis să anuleze o autorizaţie de mediu pentru proiectul Baltic Pipe care ar urma să lege câmpurile gazeifere norvegiene de clienţii polonezi din octombrie 2022, dând o lovitură majoră planurilor Poloniei de a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti.
