Zelenski, la Chişinău: „Ucraina dorește consolidarea forțelor NATO în Marea Neagră”
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat vineri la Chişinău, a făcut apel la consolidarea prezenței forțelor NATO în Marea Neagră. Potrivit RBC, Zelenski a declarat că Ucraina a venit cu o inițiativă de consolidare a interacțiunii dintre forțele navale ale statelor de la Marea Neagră. Astfel, liderul ucrainean a invitat România și Republica Moldova să se alăture acestei inițiative.
„Ucraina a susținut în mod constant consolidarea prezenței forțelor NATO în regiunea Mării Negre, extinderea programelor de exerciții comune și de instruire. Haideţi să ne unim eforturile, în calitate de vecini prieteni care au un trecut comun, în calitate de parteneri care au aceeași viziune asupra viitorului” – declarat Volodimir Zelenski, la o conferinţă de presă la Chişinău, la care au mai participat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele României, Klaus Iohannis, şi liderul polonez, Andrzej Duda.
Se va putea circula în Ucraina cu numere transnistrene până pe 10 ianuarie 2022
La solicitarea Chişinăului, Ucraina a amânat până anul viitor obligația pentru șoferii din regiunea transnistreană de a avea numere de înmatriculare neutre pentru a putea merge în Ucraina. Acest termen a fost amânat deja de mai multe ori, iar obligația urma să intre în vigoare miercuri, 1 septembrie.
Sâmbătă, Serviciul Vamal Odesa a anunțat că șoferii din regiunea separatistă a Republicii Moldova vor putea circula în Ucraina cu numere transnistrene până pe 10 ianuarie 2022.
„În urma apelului oficial al Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina, permisiunea de a circula pentru vehicule din regiunea transnistreană a Moldovei, care nu au numere de înmatriculare neutre și stickere „MD” pe sticlă, este prelungită până la 10 ianuarie 2022”, se spune în comunicatul Serviciului Vamal Odesa.
Ultima dată obligativitatea pentru șoferii transnistreni de a circula în Ucraina cu numere neutre a fost amânată pe 15 ianuarie 2021, iar decizia a atras atunci numeroase critici premierului interimar Aureliu Ciocoi și executivului controlat de majoritatea socialistă și de fostul președinte Igor Dodon.
O analiză pe subiectul plăcuțelor neutre pentru regiunea transnistreană, semnată de fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea, spunea atunci că tergiversarea de către Chişinău a deciziei privind neadmiterea în traficul internațional a mașinilor care nu au o înmatriculare legală nu face decât să alimenteze speranțe neîntemeiate ale Tiraspolului de păstrare a status-quo-ului, perpetuând astfel starea de incertitudine și ilegalitate.
Tiraspolul a protestat împotriva interdicției de a intra în Ucraina cu numere transnistrene, convenite între Chişinău și Kiev, acuzând autoritățile moldovene de presiuni politice. „Aceste planuri de introducere a sancțiunilor încalcă principiile din procesul de negocieri și lovesc în drepturile omului. Chişinăul vrea să mai creeze încă o problemă pentru oameni. Sarcina noastră este să nu permitem punerea în aplicare a acestor măsuri restrictive”, declaranegociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, într-un interviu pentru postul oficial de televiziune din regiune.
Serviciul Vamal Odesa menționează că „în conformitate cu acordurile la care au ajuns Ucraina și Moldova, o astfel de interdicție ar fi trebuit să intre în vigoare în 2018. Totuși, măsura a fost amânată de mai multe ori pentru a informa locuitorii din regiunea transnistreană despre necesitatea de a urma noile reguli”. În pofida promisiunilor autoritățile de la Chişinău nu au lansat vreo campanie de informare pentru șoferii transnistreni, cu excepția câtorva comunicate emise de Biroul de reintegrare. Oficialitățile ucrainene îndemnă șoferii transnistreni să-și obțină numere neutre la centrele de reînmatriculare a transportului de la Tiraspol și Râbnița.
Se fac trei ani de când aceste centre au fost deschise într-o atmosferă festivă, cu participarea reprezentantului OSCE pentru reglementarea transnistreană, Franco Frattini.
Cele două puncte de înmatriculare de la Tiraspol și Râbnița și-au început activitatea la 01 septembrie 2018, iar potrivit ultimelor date disponibile, până în aprilie 2021, au obținut numere neutre 4778 de mașini transnistrene, iar 11366 de șoferi și-au preschimbat permisul de conducere transnistrean în unul moldovenesc, ceea ce însemnă aproape o treime din numărul total de 36 de mii de permise deţinute de locuitorii din regiune, conform datelor Agenţiei Servicii Publice.
Merkel la Moscova și Kiev în presa internațională
Un subiect important în presa de astăzi este scurta vizită a Angelei Merkel la Moscova și Kiev, în weekend, ca un punct final al carierei ei politice.
Un adio foarte nuanțat din partea lui Merkel pentru Putin, constată Le Monde în numărul datat de astăzi, 23 august. Săptămânalul britanic The Economist, considerat de mulți cea mai influentă publicație din lume, are un titlu similar cu cel din Le Monde: Merkel îi transmite lui Putin un adio lipsit de orice iluzie.
Tot la Londra, un alt săptămânal, cel mai vechi săptămânal duminical din lume (apare fără întrerupere din 1791), The Observer, anunță că Marea Britanie a impus sancțiuni unui număr de șapte oficiali ruși, considerați a fi membri importanți în FSB, serviciile secrete succesoare ale KGB-ului și care, practic, se află la putere în Rusia prin intermediul lui Putin. Cei șapte sunt considerați la Londra a fi cei care au pregătit și executat otrăvirea dizidentului Aleksei Navalnîi, actualmente la închisoare.
Este vorba de înghețarea eventualelor conturi ale acelora în bănci britanice, măsură însoțită de o interdicție de călătorie.
The Economist amintește entuziasmul primilor ani ai lui Putin (la putere din 2000) și ai lui Merkel (cancelară din 2005), când s-a crezut că prin intermediul Germaniei relațiile Rusiei cu Europa vor relua turnura optimistă a anilor 1990 ai lui Elțîn.
În Ucraina, Angela Merkel a încercat să liniștească în legătură cu gazul rusesc. Cu toate astea, deșei cancelara germane a încrcat, pe un ton “căldicel”, cum ar fi spus Dostoievki, să liniștească Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a denunțat ieri gazoductul ruso-german Nord Stream 2, “primejdioasă armă geopolitică a Kremlinului”, cum o rezumă Kyiv Post. “Germania va sprijini introducerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, dacă Moscova va încerca să folosească Nord Stream 2 ca pe o armă”, a insistat Merkel în conferința sa de presă cu Volodimir Zelenski la Kiev. “Vizita de adio a lui Merkel la Kiev n-a adus nici o garanție de securitate, pe când Nord Stream 2 e aproape terminat”, scrie presa ucraineană.
Intr-adevăr, acest gazoduct care va aduce gazul direct din Rusia în Germania, ocolind dinadins Ucraina, țările baltice și Polonia, e pe cale de a intra în funcțiune. Șeful consorțiului care îl administrează nu e altul decât inițiatorul proiectului, fostul cancelar german Gerhard Schröder care, după ce și-a terminat mandatul, a fost cooptat de Putin... în consiliul de conducere al gigantului rusesc Gazprom.
La Kiev, Merkel propune un nou summit pentru estul Ucrainei
Aflată la Kiev, cancelara germană Angela Merkel a venit cu o propunere surpriză: organizarea unui nou summit despre criza din estul Ucrainei, și asta încă înainte ca mandatul ei să se încheie, imediat după alegerile generale din Germania, de luna viitoare.
Cum Merkel a sosit la Kiev după o întâlnire vineri, la Moscova, cu președintele rus Vladimir Putin, se speculează - în presa germană - că inițiativa ar fi deja coordonată cu Kremlinul.
Ar fi vorba de un summit al așa-numitului „Grup de la Minsk” din care fac parte Ucraina și Rusia, Germania și Franța fiind pe rolul de mediatori.
Tot la Kiev, Merkel a declarat că gazul natural nu ar trebui să fie folosit niciodată ca armă geopolitică și a susținut extinderea unui acord de parteneriat energetic cu Ucraina după 2024.
Germania a promis deja Ucrainei că nu va avea de pierdut de pe urma reducerii tranzitului de gaze rusești, urmând ca aceste venituri să fie asigurate și după 2024, anul când expiră actualul acord ruso-ucrainean privind tranzitul și taxele plătite de Rusia.
Angela Merkel i-a cerut lui Vladimir Putin să-l elibereze pe Alexei Navalnîi
Aceasta înseamnă îndeplinirea promisiunilor făcute Statele Unite că Rusia nu va folosi energia ca armă împotriva Ucrainei (care va pierde miliarde anual pe măsură ce volumul de gaz își va schimba ruta).
Vineri, la Moscova, Merkel și președintele rus Vladimir Putin nu au ajuns însă la o înțelegere care să prelungească acordul ruso-ucrainean privind tranzitul gazelor rusești prin conductele din Ucraina și după 2024, când expiră acordul în vigoare. „Suntem pregătiți să tranzităm gaz prin Ucraina după 2024. Dar trebuie să înțelegem despre câți ani este vorba și despre ce volum de gaze” a spus Putin.
Merkel a fost criticată pentru faptul că a sprijinit mereu proiectul gazoductului Nord Stream și după aceea Nord Stream 2, care se încheie în câteva zile. Statele Unite dar și alte democrații occidentale avertizează că acest proiect mărește dependența Europei de gazul rusesc, privând totodată Ucraina de importante venituri din taxele pe tranzitul gazului rusesc prin sistemul vechi de conducte terestre din perioada sovietică.
Senatorul american Robert Menendez și parlamentari europeni critică din nou proiectul Nord Stream 2
Luni, 23 august, la Kiev va avea loc un așa-numit summit pentru Crimeea, la care vor participa mai mulți lideri europeni, între care președinta R. Moldova, Maia Sandu, dar nu și cancelara Germaniei.