Rusiei i se oferă să poată inspecta baza de la Deveselu
Mult așteptatul răspuns în scris al administrației Biden în legătură cu răspunsul SUA față de exigențele lui Putin a fost transmis Kremlinului ieri seară, odată cu un răspuns în scris similar al Alianței Nord Atlantice, NATO.
Conținutul exact al celor două mesaje formale ale SUA și NATO nu e încă cunoscut în această dimineață, la câteva săptămâni după ce Vladimir Putin lansase un ultimatum, ba chiar unul formulat pe un ton nediplomatic și inacceptabil.
Răspunsul SUA a fost predat personal la Moscova Ministerului de Externe de către ambasadorul american, John Sullivan. The Guardian precizează la Londra că deși detaliile celor două răspunsuri scrise nu sunt încă cunoscute în detaliu, Washingtonul a dat limpede de înțeles că nimic nu s-a schimbat în poziția occidentalilor față de procesul extinderii NATO. Poarta NATO rămâne deschisă în fața Ucrainei.
La Moscova, Kommersant scrie același lucru, însă precizează că Washingtonul a oferit Moscovei o cooperare diplomatică și chiar tehnică și de supraveghere reciprocă mai largă în chestiunea statutului Ucrainei.
Articolele și analizele din presa scrisă de astăzi nu fac astfel decât să repete și să speculeze, dar site-ul Politico analizează, intervievând mai mulți specialiști, ce s-ar întâmpla dacă începe totuși un conflict: un număr imposibil de calculat de victime, o țară sfâșiată, distrusă, mii de refugiați și destabilizarea unui întreg continent.
Le Monde, în Franța, pare să fi avut primul mai multe detalii, încă de ieri seara, însă mai ales Wall Street Journal arată că a avut un acces direct la conținutul mesajului formal american: scrisoarea transmisă Ministerului rus de Externe propune în special — ca o compensație față de imposibilitatea de a promite oprirea extinderii Alianței militare occidentale — ca Moscova să primească dreptul de a inspecta siturile militare americane din Polonia și România, care adăpostesc elemente ale “scutului” menit să intercepteze rachete balistice.
E vorba de baze militare, precum cea de la Deveselu, în România, „folosite în prezent pentru a contracara posibile rachete balistice iraniene ce ar putea amenința Europa”. (Cu toate astea, Kremlinul susține cu îndârjire că acele sisteme, precum cel de la Deveselu, ar putea fi folosite tocmai pentru a lansa rachete de croazieră de tip Tomahawk asupra teritoriului său, amintește Wall Street Journal.)
Secretarul de stat SUA, Antony Blinken, a spus între timp că problema eventualei aderări ucrainene la alianță este una de principiu, la care NATO nu va renunța. Blinken vorbea la câteva ore după ce omologul său rus, Serghei Lavrov, a amenințat cu „serioase repercusiuni” dacă răspunsul SUA nu satisface Kremlinul.
Răspunsul NATO, la rândul său, nu a întârziat: „Suntem o alianță defensivă și nu căutăm confruntarea, dar nu vom face compromisuri în privința valorilor pe care se bazează alianța noastră”, a spus secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, avertizând că „ne confruntăm cu un moment critic în zona de securitate euro-atlantică”.
Ambasada SUA la Kiev îndeamnă cetățenii americani să părăsească Ucraina
Ambasada Statelor Unite la Kiev a emis o notă în care îndeamnă cetățenii americani din Ucraina să ia în considerare părăsirea acestei țări, având în vedere situația „imprevizibilă” creată de tensiunile cu Rusia.
„Situația de securitate din Ucraina continuă să fie imprevizibilă din cauza riscului sporit de acțiuni militare ruse și se poate deteriora subit”, se spune în nota ambasadei din 26 ianuarie. Cetățenii americani sunt îndemnați să ia în considerare plecarea din Ucraina „acum”, folosind mijloace de transport comerciale sau private.
În ultimele luni, Rusia a masat forțe la granițele Ucrainei, încercuind-o de la nord, est și sud. Dar Moscova a negat în repetate rânduri că se pregătește de invadarea Ucrainei.
La Paris, din nou în formula «Normandia»
Presa din Franța, Germania, Rusia și Ucraina mai scrie pe larg și despre întâlnirea și discuțiile de ieri, în Paris, între reprezentanții celor patru țări, în așa-numita formulă «Normandia».
Au luat parte la discuții reprezentantul lui Putin pentru Ucraina, bine-cunoscutul în Republica Moldova Dmitri Kozak, și Andri Iermak, șeful administrației prezidențiale a lui Volodimir Zelenski.
Le Figaro anunță că discuțiile au durat numai puțin de nouă ore! Potrivit informațiilor culese de Le Figaro, întâlnirea, care s-a desfășurat într-un mod „tensionat” nu a dus la mare lucru, afară de faptul că s-a decis continuarea discuțiilor. În ciuda eforturilor foarte mari depuse de Franța și Germania, „rușii au refuzat totuși să facă cea mai mică concesie” în timpul întâlnirii, dar au transmis totuși un „semnal pozitiv”, potrivit presei franceze. Trimisul special rus, Dmitri Kozak, a spus doar că discuțiile „nu au fost simple”.
La München, Süddeutsche Zeitung anunță că o nouă dată pentru o reuniune în același format a fost fixată peste două săptămâni.
Cu toate astea, același Le Monde, pe care l-am menționat, o citează pe vice-secretara de stat SUA, Wendy Sherman: „Totul indică” intenția lui Putin „de a folosi forța militară la un moment dat, posibil în orice moment până la mijlocul lunii februarie”. Totuși, ea a subliniat că deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Pekin din 4 februarie, la care va participa și Putin, ar putea influența „calendarul militar” al Kremlinului, pentru a evita ofensarea aliatului său, președintele chinez Xi Jinping.
Noi manevre rusești la granița Ucrainei
Rusia a început manevre militare la granița sa cu Ucraina și în Crimeea ocupată, a doua zi după ce Washingtonul a anunțat că a pus 8.500 de militari în stare de alertă extremă, gata să fie desfășurați pe flancul de est al Europei în orice moment.
Cum o rezumă Le Monde, manevrele rusești au mobilizat, ca o demonstrație de forță, 6.000 de oameni, avioane de vânătoare și bombardiere.
Poate legat de ansamblu strategiei și pentru a asigura o continuitate și stabilitate, în Crimeea, cum o anunță chiar în această dimineață, la Moscova, Kommersant, guvernatorul peninsulei ocupate de Rusia încă din 2014, Serghei Aksionov, e pe cale de a primi dreptul legal de a se prezenta pentru un al treilea mandat. Legea rusă nu permite decât două mandate succesive, în orice funcție publică (motiv pentru care Putin însuși, la putere de mai bine de două decenii, a fost nevoit la un moment dat să recurgă la faimoasa rocadă administrativă cu Dmitri Medvedev, acela devenind președinte un mandat). Acum însă se pregătește modificarea legii, astfel încât nu doar fidelul guvernator al Crimeei, Aksionov, dar și Putin însuși să poată rămâne la putere pe termen nedefinit.
În acest timp, pe fundal de poker diplomatic, președintele SUA Joe Biden a ținut să declare: „Nu avem nicio intenție să desfășurăm forțe americane sau NATO în Ucraina” El a repetat, însă, că este gata să aprobe sancțiuni care să îl vizeze personal pe Vladimir Putin, dacă președintele rus ar ataca Ucraina. Asta ar însemna, de pildă, detectarea și blocarea tuturor conturilor bancare pe care Putin sau persoane apropiate lui le dețin în bănci americane.
Macron și Scholz: balet diplomatic coordonat
„Dacă se declanșează o agresiune” din partea Rusiei împotriva Ucrainei, „răspunsul nostru va fi sever și masiv, iar costul va fi foarte mare”, a avertizat marți Emmanuel Macron, vorbind la Berlin alături de cancelarul german Olaf Scholz.
Germania deține anul acesta președinția grupului G7, al celor șapte mari democrații și puteri economice ale planetei, în vreme ce Franța exercită în prima jumătate a anului președinția rotativă a UE.
Franța dorește să facă încă o încercare de negociere directă în conflictul ucrainean, prin intermediul unei discuții telefonice Macron-Putin programate să aibă loc vineri. Parisul pledează, de asemenea, pentru un dialog direct între UE și Rusia – în zadar pentru moment – în dorința de a evita ca Moscova să negocieze doar cu Statele Unite, ceea ce ar lăsa Europa pe plan secund.
Cum am rezumat-o ieri tot aici, Germania este foarte criticată, în special de către SUA, pentru refuzul Berlinului — cel puțin până acum — de a oferi material militar Ucrainei.
În acest timp, cum o scrie la Londra The Guardian, SUA e gata să trimită gaz în mari cantități în Europa în eventualitatea în care Rusia ar tăia aprovizionarea cu gaz a Europei. Europa depinde în mod periculos de gazul rusesc, în special o bună parte a țărilor răsăritene ale continentului.
La Moscova, Izvestia comentează astăzi în detaliu acest plan american de găsire a unor surse alternative de gaz, pentru a înlocui gazul rusesc.