Biden va trimite ''în curând'' trupe în Europa de Est
Joe Biden a anunțat că va trimite "în curând" un număr mic de soldaţi americani în Europa de Est, pe fondul tensiunilor cu Moscova din cauza Ucrainei.
"Voi trimite în curând trupe americane în Europa de Est şi în ţările NATO. Nu foarte mult", le-a declarat preşedintele american jurnaliştilor la coborârea din avion, după o vizită în statul Pennsylvania (est).
Statele Unite au plasat deja în alertă 8.500 de militari pentru a întări NATO.
Joe Biden a spus, însă, şi a repetat că nu se pune problema trimiterii de trupe americane în Ucraina, care nu este membră a alianţei militare.
Trimiterea de trupe în ţări est-europene ar fi un mijloc suplimentar de presiune asupra preşedintelui rus, Vladimir Putin, despre care americanii cred că ar putea ataca Ucraina în cursul lunii februarie.
Situația din Ucraina: Germania trimite avioane de vânătoare în România
Avioane ale Forţelor Aeriene germane vor participa la misiuni ale Alianţei Nord-Atlantice în România, în februarie şi martie, fiind vorba despre o operaţiune programată în cadrul unui calendar prin rotaţie, informează postul german RND.
"Demonstrăm determinarea aliaţilor din cadrul NATO. Participăm cu trei avioane Eurofighter la misiunea NATO de intensificare a patrulelor aeriene în zona de sud, în România. Vom fi integraţi în contingentul Eurofighter italian, pentru securizarea spaţiuui aerian NATO", anunţă Forţele Aeriene germane, prin Twitter.
"Acest concept de interoperabilitate face posibilă consolidarea rapidă a apărării aeriene prin cheltuieli reduse şi cu personal limitat", subliniază Forţele Aeriene germane. Participarea Germaniei la aceste misiuni era programată de mult timp.
În contextul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică a decis intensificarea prezenţei militare în ţările est-europene membre NATO.
Zelenski cere Occidentului să nu cedeze panicii în fața Rusiei
Volodimir Zelenski a respins din nou afirmațiile Statelor Unite că o nouă invazie a Rusiei în Ucraina ar fi iminentă, și asta în încercarea nu numai de a tempera temerile interne, dar și de a ușura tensiunile economice care cresc.
Vorbind în fața reporterilor străini la Kiev, Zelenski a insistat că tensiunile cu Rusia nu au crescut în ultimul timp și că principalul risc acum pentru Ucraina este o destabilizarea din interior. „Nu consider că situația de acum este mai tensionată decât înainte. Există un sentiment în străinătate că suntem în război. Nu este cazul", a spus el vineri, 28 ianuarie. „Nu spun că o escaladare nu este posibilă... (dar) nu avem nevoie să se creeze panică”, a mai declarat Zelenski.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, la începutul acestei săptămâni, a declarat că invazia este „iminentă”. Ulterior, și președintele Joe Biden a fost citat cu declarația că o invazie ar fi de așteptat în februarie. Declarație făcută joi, în cursul unei convorbiri telefonice cu Zelenski.
„Președintele Biden a spus că există o posibilitate clară ca rușii să invadeze Ucraina în februarie”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, Emily Horne.
Citând însă surse anonime, publicația americană online de politică Axios sugerase că cei doi nu ar fi de acord cu privire la cât de iminentă este amenințarea Rusiei, care a masat peste 100 de mii de militari și armament greu în apropierea graniței cu Ucraina (potrivit estimărilor occidentale).
„Sunt tancuri pe străzile noastre? Nu”, a spus Zelenski. „Dar dacă nu ești aici, acesta este impresia din Anglia, Germania, Franța, sau Lituania... impresia pe care ți-o dau și relatările media este că aici este război, că soldații mărșăluiesc pe străzile noastre, că s-a declarat o mobilizare, că oamenii se refugiază. Nu este cazul. Nu avem nevoie să se creeze panică."
Zelenski a criticat voalat țările occidentale care avertizează că vor impune sancțiuni drastice Rusiei, dacă atacă Ucraina. El a sugerat că este nevoie de sancțiuni care să prevină o posibilă invazie.
Coifuri nemțești și revista presei de vineri 28 ianuarie
Ucraina și amenințarea rusă sunt și astăzi principalele subiecte în presa internațională.
Le Monde își deschide numărul de azi printr-un articol-analiză despre «zgârcenia» relativă a ajutorului militar occidental acordat Kievului. Aflăm astfel că deocamdată, cu excepția livrărilor concrete de armament din SUA și Marea Britanie, celelalte promisiuni occidentale trebuie încă să se concretizeze.
Este vorba de ajutor militar promis — dar încă nelivrat — de către Estonia, Letonia, Lituania, Cehia și Polonia, dar și de Danemarca, Olanda sau Spania.
Anunțul Germaniei că va trimite 5.000 de căști militare a fost primit cu sarcasm în Ucraina. Le Monde îl citează pe primarul Kievul, fostul boxer Vitali Klitschko, cunoscut ca fiind foarte slobod la gură, care a exclamat: «Ce-o să ne trimită Germania după aia? Niște perne?»
Canada a preferat din start să ofere doar bani: 120 milioane dolari (84 milioane de euro), trimițând însă și o fregată în Marea Neagră, în cadrul NATO.
Spania: armada de buzunar
La Madrid, presa scrie despre cum tot o fregată în Marea Neagră a trimis și Spania, ceea ce a stârnit mari tensiuni în coaliția de stânga aflată la putere.
Fregata spaniolă Blas de Lezo navighează acum spre Marea Neagră și ar trebui să acosteze în Bulgaria. Este vorba, potrivit cotidianului online bulgar Dnevnik, despre „una dintre cele mai puternice și moderne” nave ale marinei spaniole. După o escală în Marea Mediterană, fregata se va alătura rapid forțelor Alianței Nord-Atlantice (NATO) poziționate în regiunea Mării Negre, mai precis: grupării navale Standing Nato Maritime Group 2 (SNMG2). O unitate de „reacție rapidă”, a precizat și cotidianul turc pro-guvernamental Sabah (Dimineața), capabilă să răspundă cât mai iute la o amenințare rusească asupra Ucrainei.
Problema domestică a Madridului este că Partidul Comunist, membru al coaliției guvernamentale, se pronunță împotriva inițiativei, care e sprijinită în schimb de opoziția de dreapta din Partido Popular (PP). Dar socialiștii sunt criticați și de Pablo Iglesias, fostul șef și fondator al partidului, tot de stânga, Podemos, care a părăsit coaliția de la putere.
Toate acestea pun guvernul spaniol în mare încurcătură. Spania dorește să-și întărească rolul în cadrul NATO, iar următorul summit al Alianței se va ține anul acesta la Madrid.
De altfel, comentează în această dimineață cotidianul El Pais, «prelungirea conflictului ucrainean pune în pericol unitatea întregii Europe».