Putin: răspunsurile Americii și NATO au ignorat preocupările noastre
Președintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său francez, Emmanuel Macron, că răspunsurile Statelor Unite și NATO la cererile Moscovei de garanții de securitate „au ignorat” „preocupările fundamentale” ale Kremlinului.
Potrivit interpretării date de Kremlin discuției telefonice de vineri 28 ianuarie dintre cei doi lideri, Putin a precizat că partea rusă va studia „cu atenție” răspunsurile scrise „după care, va decide asupra acțiunilor ulterioare”.
Rusia cere garanții de securitate din partea Occidentului în schimbul detensionării situției de la granița cu Ucraina, unde – potrivit estimărilor occidentale – a concentrat peste 100.000 de soldați și echipament militar.
Pe de altă parte, tot vineri secretarul general NATO Jens Stoltenberg a spus că alianța militară occidentală este gata să-și intensifice prezența în Europa de Est pentru a da un semnal clar Moscovei că e decisă să-și protejeze flancul estic.
A.Blinken: Putin trebuie să aleagă între diplomație sau agresiune. Noi suntem pregătiți
Vorbind la un forum al Consiliului Atlantic din 28 ianuarie, șeful NATO a mai declarat că în acest moment Rusia desfășoară mii de soldațipregătiți de luptă și echipament militar în Belarus, țară care se învecinează cu flancul estic al NATO, precum și cu Ucraina. Stoltenberg a remarcat însă că pentru moment, nu există „vreo certitudine” că Rusia intenționează să invadeze Ucraina.
Ucraina anunță un record de 37.351 de cazuri zilnice de COVID
Ucraina a înregistrat un record zilnic de 37.351 de noi infecții cu coronavirus în ultimele 24 de ore, a anunțat sâmbătă Ministerul Sănătății. Maximul anterior de 34.408 de cazuri a fost înregistrat cu o zi mai devreme.
Datele ministerului au arătat 149 de decese noi asociate bolii, ducând totalul la peste 100.000. Numărul total de infecții din Ucraina în timpul pandemiei este de 4,02 milioane.
Franţa e gata să trimita sute de militari în România
Franţa este pregătită să trimită sute de militari în România şi să-şi asume responsabilitatea de a constitui o forţă internaţionale pentru apărarea acestei ţări membre a NATO care se învecinează cu Ucraina, dacă Alianţa Nord-Atlantică va decide aceasta, a declarat sâmbătă ministrul francez al apărării, Florence Parly, într-un interviu pentru postul de radio France Inter.
Această desfăşurare, dacă va avea loc, "nu este destinată să ducă la vreo escaladare militară", a ţinut să sublinieze titulara portofoliului Apărării de la Paris, în contextul crizei legate de Ucraina.
"Dialogul continuă şi suntem convinşi că trebuie să rezolvăm acest conflict prin dialog şi soluţii diplomatice", a spus Parly, evocând iniţiativele Parisului în acest sens, ca de pildă convorbirea telefonică pe care preşedintele Emmanuel Macron a avut-o vineri cu omologul său rus, Vladimir Putin.
Dar, în acelaşi timp, ministrul francez a declarat că "suntem realişti, suntem lucizi şi ne pregătim", având în vedere mobilizarea mai multor zeci de mii de soldaţi ruşi în ultimele săptămâni în apropiere de frontiera cu Ucraina şi unele mişcări din ultimele zile în Belarus.
Din acest motiv, a reiterat Florence Parly, "Franţa este pregătită, dacă NATO va decide, să desfăşoare elemente militare în România", mai precis "câteva sute de oameni".
Parly a amintit că Franţa are deja forţe militare în Estonia, care participă la întărirea apărării acestui stat baltic împotriva potenţialelor ameninţări din partea Rusiei, şi a precizat că propunerea sa este de a acţiona în România în calitate de "naţiune-cadru" a forţei internaţionale a NATO care ar putea fi trimisă acolo.
"Este vorba de a arăta că suntem dispuşi să apărăm ţările (Alianţei Nord-Atlantice) cele mai apropiate de această zonă de tensiune', al cărei centru este Ucraina, a afirmat titulara de la Apărare.
România nu este o ţară care se învecinează doar cu Ucraina, ci are ieşire şi la Marea Neagră, la fel ca Ucraina şi Rusia.
În convorbirea telefonică de vineri, Macron şi Putin au reiterat dezacorduri "importante" cu privire la tensiunea legată de Ucraina, dar au promis să continue dialogul. Preşedintele rus l-a asigurat pe omologul său francez că nu doreşte o confruntare, chiar dacă a reiterat cererile pe care Rusia le-a făcut NATO şi pe care le consideră necesare pentru securitatea ţării sale.
Boris Johnson îl îndeamnă pe Putin ''să evite vărsarea de sânge''
Premierul britanic, Boris Johnson, doreşte să evite "vărsarea de sânge" în Ucraina şi urmează să-i telefoneze preşedintelui rus, Vladimir Putin, pentru a-l îndemna din nou "să dea înapoi şi să se angajeze diplomatic", a declarat vineri seară o purtătoare de cuvânt de la Downing Street.
"Prim-ministrul este hotărât să accelereze eforturile diplomatice şi să consolideze descurajarea pentru a evita vărsarea de sânge în Europa", a spus purtătoarea de cuvânt într-un comunicat.
"El va reitera, atunci când va discuta cu preşedintele Putin în această săptămână, necesitatea ca Rusia să facă un pas înapoi şi să se angajeze diplomatic", a adăugat ea.
Pe lângă acest apel telefonic, şeful guvernului britanic intenţionează să se deplaseze în regiune în zilele următoare.
Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei în ultimele luni, stârnind temeri de o invazie. Deşi guvernul rus neagă orice plan în acest sens, insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea Rusiei, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO.
Diplomaţia britanică urmează să anunţe luni în Parlament o înăsprire a regimului său de sancţiuni pentru a permite Regatului Unit, acuzat că închide ochii la afluxul de fonduri ruseşti pe teritoriul său, să ţintească interese strategice şi financiare ale Moscovei.
Într-un articol de opinie publicat vineri în CityAm, unul dintre cotidienele apreciate de puternica industrie financiară britanică, deputatul conservator Tom Tugendhat, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului de la Londra, a subliniat că ameninţarea rusă vine nu doar doar de la "tancuri", ci şi "de la banii gheaţă".