Poroșenko: ”Naționalizările” din Donbas sunt dovada ocupației ruse
Ocuparea de către autoritățile separatiste din Donețk și Lugansk a uzinelor și minelor ucrainene din Donbas este o dovadă în plus a faptului că partea de est a Ucrainei e invadată Rusia, a spus Petro Poroșenko în timpul unei întâlniri cu ministrul britanic de externe, Boris Johnson și ministrul polonez de externe Witold Waszczykowski.
„A avut loc o altă încălcare brutală a dreptului internațional – Rusia a confiscat de facto bunuri publice și private ale Ucrainei, situate în teritoriile ocupate” – a declarat Poroșenko. El a menționat că acest lucru se întâmplă în contextul introducerii efective a acestor teritorii în „zona rublei”, a livrarilor de gaze și electricitate din Rusia, precum si a transferurilor bugetare directe.
Potrivit lui Poroșenko, „este o confirmare absolut clară a faptului ocupării acestui teritoriu de către trupele rusești, împreună cu controlul complet al frontierei de stat în zona necontrolată”. „În acest sens, subliniem faptul că Rusia este singurul responsabil pentru încălcarea armistițiului, uciderea soldaților și civililor ucraineni, precum și reținerea ilegală a ostaticilor, atât în teritoriile ocupate, cât și pe teritoriul Federației Ruse”, – a continuat el.
Regimurile separatiste DNR și LNR au anuntat ”naționalizarea” întreprinderilor aflate sub jurisdicție ucraineana în noaptea de 1 martie. Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să considere actiunea autoritatilor autoproclamate drept o confiscare ilegala.
Purtatorul de cuvant al Kremlinului a justificat furtul proporitatilor straine prin faptul ca ”oamenii trebuie sa suparvietuiasca”: „într-o oarecare măsură, se pot înțelege acțiunile întreprinse de liderii acestor regiuni”, care au fost „respinse de propria lor țară”. „Este vorba despre vietile catorva milioane de oameni, astfel încât, desigur, oamenii trebuie sa supraviețuiasca”, – a spus Peskov.
Ambasadorii UE au prelungit cu un an sancțiunile impuse lui Ianukovici
Ambasadorii UE, reuniți la Bruxelles, au decis să prelungească cu un an sancțiunile impuse lui Ianukovici și a 14 alți înalți funcționari ai regimului său.
Un singur fost politician din Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, Iuri Ivaniușcenko, a fost scos de pe lista sancțiunilor, întrucât s-a considerat în cele din urmă că acesta nu s-a făcut vinovat de nimic.
In septembrie 2016, Curtea Europeană de justiție a respins recursul lui Ianukovici, considerând că blocarea conturilor din UE ale acestuia este justificată.
Parlamentul portughez califică Holodomor drept genocid
Deputații portughezi au aprobat rezoluția privind recunoașterea Holodomorului din Ucraina drept genocid al poporului ucrainean.
Documentul adoptat de Parlamentul portughez condamnă Holodomorul din Ucraina în 1932-1933 și îl recunoaște drept genocid comis de „regimul totalitar comunist al lui Stalin”.
„Exprimam solidaritatea cu poporul din Ucraina și recunoastem (Holodomor – n.r.) genocidul care a dus la moartea a aproximativ 7 milioane de ucraineni în 1932-1933 în Ucraina”, – se arata în textul rezoluției.
"Holodomor-ul a fost planificat și executat la scara unui genocid. Scopul imperiului (sovietic) era să elimine orice posibilitate de autodeterminare pentru Ucraina", a spus la Kiev președintele Petro Poroșenko.
În 1932, regimul lui Stalin a început o campanie de colectivizare forțată în timpul căreia au fost naționalizate semințe, grâu, făină, legume și vite, ceea ce a făcut ca țăranii să ajungă să moară de foame. Potrivit istoricilor ucraineni și occidentali, această foamete, provocată intenționat de puterea sovietică, viza să distrugă veleitățile de independență ale Ucrainei.
Rusia denunță însă această interpretare, în timp ce Ucraina încearcă să obțină la ONU desemnarea acestei foamete drept genocid.
Rusia în fața Curții Internaționale de Justiție, acuzată de "terorism" de Ucraina
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) ONU începe astăzi audierile în procesul intentat de Ucraina împotriva Rusiei, se anunță pe site-ul Curții Internaționale de Justiție.
Pe 16 ianuarie, Ucraina a depus la Curtea Internațională de Justiție a ONU o plângere împotriva Rusiei în legătură cu încălcarea de către Federația Rusa a Convenției internaționale privind combaterea finanțării terorismului și Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
Ucraina cere CIJ să ia măsuri urgente pentru a determina Moscova să pună capăt "oricărui sprijin" — financiar, armat sau în resurse umane — rebelilor din țară, precum și la ceea ce Kievul califică drept "discriminare" față de minoritățile din Crimeea anexată de Rusia.
Ea cere de asemenea despăgubiri pentru atacurile efectuate, potrivit ei, împotriva civililor în timpul celor aproape trei ani de conflict.
Acest demers intervine în timp ce escaladarea confruntărilor între armata ucraineană și rebelii proruși a făcut 35 de morți la începutul lunii februarie pe linia frontului în orășelul industrial Avdiivka, aflat sub control ucrainean.
Conflictul s-a soldat deja cu peste 9.600 de morți de la declanșarea sa în aprilie 2014, la o lună după anexarea Crimeii de către Rusia.
Potrivit Kievului, Federația Rusă a "sfidat atunci în mod nerușinat Carta Națiunilor Unite, ocupând cu forța militară" Crimeea și încercând apoi "să legitimeze acest act de agresiune" printr-un referendum "ilegal".
Ucraina, fostă republică sovietică, estimează că Rusia încalcă Convenția internațională asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială, supunând sistematic minoritatea tătarilor din Crimeea abuzurilor și reprimându-le exprimarea politică și culturală a identității.
În fine, Ucraina dorește să vadă Rusia "despăgubind integral prejudiciul provocat prin toate actele de terorism pe care Federația Rusă le-a provocat, facilitat sau favorizat", inclusiv prin prăbușirea avionului MH17 al Malaysia Airlines, doborât de o rachetă în estul Ucrainei. Kievul acuză Moscova că are responsabilitate în această tragedie, ceea ce Rusia dezminte.
O "amplă delegație" de circa 35 de reprezentanți, între care "membri ai diferitelor agenții, experți și avocați", vor asista la cele patru zile de audieri în fața CIJ, care vor începe luni și se vor încheia joi, a indicat pentru AFP un reprezentant al Ambasadei Rusiei.
Creată în 1945 pentru a rezolva conflictele între state, cea mai înaltă instanță judiciară a ONU urmează acum să aprecieze dacă ea va judeca în întregime dosarul. Cei 15 judecători permanenți trebuie de asemenea să ia o decizie privind "măsurile de protecție" cerute de Kiev, între care și un ordin dat Moscovei de a "se abține de la orice act care ar risca să agraveze sau să extindă diferendul".