Rusia nu recunoaște jurisdicția ONU in cazul procesului intetat de Ucraina
Curtea Internațională de Justiție de la Haga nu are competențe pentru a judeca în cazul procesului intentat de către ucraina Rusiei, a declarat astăzi la Haga Roman Kolodkin, directorul Departamentului Juridic al Ministerului rus de Externe.
„În februarie 2014 a fost o lovitura de stat violentă la Kiev”, – a spus Kolodkin. În introducerea la discursul său el a repetat de mai multe ori teza ”loviturii de stat”, lansata de propaganda rusa: „lovitura de stat sângeroasș”, „lovitura de stat violentă”, „răsturnarea puterii” în Ucraina.
Reprezentantul Mosocvei a asigurat Curtea Internațională de Justiție, că „lovitura de stat” a fost cauza principala a ostilităților armate din Donbas.
„Toate acestea au condus la un război civil în estul Ucrainei”, – a spus el.
Curtea nu poate fi competentă, a spus el, pentru că Ucraina încearcă să contopească două cazuri și două situații diferite: Crimeea și Donbasul.
Potrivit plangerii depuse in instanta de Ucraina, fortele separatiste spriinite de Moscova au comis acte de terorism. Printre actiunile invocate se numara bombardarea unor zone rezidentiale, dar si doborarea avionului Malaysian Airlines MH17, in iulie 2014, soldat cu moartea a 298 de pasageri si membri ai echipajului.
In septembrie 2016, o echipa de ancheta formata din sase tari si condusa de Olanda a conchis ca avionul a fost doborat de o racheta Buk, de fabricatie rusa, lansata dintr-o zona controlata de fortele pro-ruse. Echipa nu a identificat deocamdata suspecti.
Rusia a respins concluziile procurorilor internationali, sustinand ca sunt partinitoare si motivate politic.
De regula, procesele la ONU dureaza ani de zile. Desi deciziile sale sunt finale si au caracter obligatoriu, instanta nu are nici un mijloc de a impune respectarea lor. Intr-un caz similar, deschis de Georgia impotriva Rusiei, Curtea Europeana de Justitie si-a declinat competenta in anul 2011.
Țările est europene cer ajutor la Washington pentru ele și Ucraina
Diplomati din sase tari est-europene au facut marti un apel la senatori americani sa ii sprijine in fata ingerintelor Rusiei, inclusiv a atacurilor cibernetice, insistand totodata ca sanctiunile impuse Rusiei nu ar trebui ridicate curand.
Apelul a fost lansat de ministrul de Externe al Ucrainei, precum si de ambasadorii la Washington ai Poloniei, Georgiei, Letoniei, Lituaniei si Estoniei, care au participat la audierile din cadrul subcomisiei pentru buget sin Senatul american pe tema activitatilor Rusiei in tarile lor.
"Până când Rusia nu pleacă de pe pământul ucrainean, sancțiunile nu ar trebui relaxate, ba dimpotrivă", a declarat șeful diplomației ucrainene Pavlo Klimkin.
Alți diplomați au fost de acord, descriind eforturile țărilor lor și ale altora de a-și reduce dependența față de gazul natural rus. "Ne gândim în mod real la diversificare", a declarat , ambasadorul Poloniei la Washington.
Senatorul republican Lindsey Graham, președintele subcomisiei care supraveghează activitatea Departamentului de Stat și a ajutoarelor internaționale, a intervenit în cadrul subcomisiei pe fondul îngrijorărilor că președintele american Donald Trump nu ține piept Moscovei și că ar putea ridica sancțiunile impuse după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea.
Graham a declarat că susține continuarea acordării de ajutor, apreciind că este important și pentru securitatea SUA. "Cu cât sunteți mai în siguranță, cu atât vom fi și noi mai în siguranță", a declarat Graham.
Membrii comitetelor pentru buget din Congres vor începe în curând să elaboreze planuri de cheltuieli pentru următorul an, iar administrația Trump a discutat deja despre reduceri semnificative în ceea ce privește bugetul alocat pentru ajutoare străine, precum și Departamentului de Stat.
Graham a declarat că dorește o relație mai bună cu Rusia, dar că acest lucru nu se va întâmpla până când Rusia nu se va schimba. Senatorul republican a intervenit la scurt timp după ce a luat masa cu Trump și le-a spus diplomaților că se așteaptă ca noul președinte să fie un bun aliat.
În ianuarie, SUA au început cea mai amplă reconsolidare militară în Europa din ultimele decenii, odată cu sosirea în Polonia a 2.700 de militari americani, după ce regiunea a cerut trupe americane și ale NATO ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia în 2014.
Diplomații au descris comportamentul Rusiei drept "război hibrid", care combină atacuri cibernetice cu propaganda și amenințarea sau folosirea forței. De exemplu, ambasadorul georgian la Washington, David Bakradze, a descris emisiunile ruse la posturile de radio care i-au descurajat pe georgieni să sprijine eforturile țării lor de a se alătura NATO.
Ministrul de externe Pavlo Klimkin a detaliat senatorilor SUA câte arme din Rusia sunt acum în Donbas
În Ucraina, în teritoriile ocupate de separatiștii proruși, există mai mult de 100 de tancuri rusești, 800 transportoare blindate, 1.000 sisteme de artilerie și 200 sisteme multiple de rachete, a spus Klimkin.
Toate aceste arme, și cei peste 4.000 de soldați ai trupelor ruse regulate, se află acum în teritoriile ocupate din Donbas, a declarat șeful Ministerului de Externe ucrainean.
„Singura cale posibila de relaționare cu Rusia este de pe poziție de forță și solidaritate internațională. Niciun fel de alte acorduri nu trebuie încheiate cu Rusia până când ea nu își îndeplinește obligațiile asumate. Cer acestui subcomitet sprijin puternic în mai multe moduri. Arme defensive, precum și continuarea sprijinului militar și tehnic, care vor trimite semnalul corect Kremlinului”- a spus Klimkin.
Înainte de participarea la audierile din Congresul SUA, marți, Pavlo Klimkin s-a întâlnit la Washington cu secretarul american de stat, Rex Tillerson, cu care a discutat posibile măsuri pentru ca „Rusia sa respecte partea sa a acordurilor de la Minsk”.
Kremlinul va recunoaște verdictul Curții de la Haga
Rusia va accepta orice decizie a Curții Internaționale de Justiție de la Haga, în procesul intentat de Ucraina, în ciuda a ceea ce afirmase anterior, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.
„Rusia este parte în proces, în cazul în care Rusia nu ar fi recunoscut decizia instanței, atunci, în consecință, nu ar fi fost parte în proces” – a spus Peskov.
Ucraina a depus plângere împotriva Rusiei pe 16 ianuarie 2017. Kievul cere de la Curtea Internațională de Justiție sa codamne Federația Rusa pentru acte de terorism și discriminare în cursul agresiunii sale împotriva Ucrainei și al anexării ilegale a Crimeei.
Ucraina și Balcanii influențează tonul comunicatului final al summitului UE
Ucraina a apăsat asupra tonului comunicatului final al șefilor de stat și de guvern ai UE, reuniți joi și vineri, 9-10 martie, la Bruxelles.
Textul sugerează pe ansamblu o schimbare de ton în noul context marcat de ieșirea Marii Britanii din UE, de incertitudinea care încă persistă cu privire la strategia de politică externă a președintelui american Donald Trump și de conflictele din vecinătatea Europei, respectiv Ucraina, Siria și Libia.
Cei 27 (fără Marea Britanie, a cărei șefă de guvern Theresa MAy a părăsit summitul joi seara) au decis să fie mult mai activi pentru a îngrădi influența destabilizatoare a Rusiei în Balcani.
Recent, capitalele UE au decis prelungirea cu un an a sancțiunilor impuse fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici și anturajului său.