Ucraina va înăspri controalele vamale pentru cetăţenii ruşi
Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksandr Turcinov a anunţat luni că Ucraina plănuieşte să înăsprească controalele vamale pentru cetăţenii ruşi începând cu 1 ianuarie 2018.
Turcinov a spus că toţi cetăţenii străini care trec graniţa ucraineană vor trebui supuşi unui control biometric. Acest control "va fi aplicabil în primul rând cetăţenilor ruşi", a afirmat Turcinov, adăugând că aceştia vor fi obligaţi să efectueze o procedură obligatorie de amprentare.
Mai mult, înainte de a vizita Ucraina, cetăţenii ruşi vor fi obligaţi să obţină o înregistrare preliminară. "Aceasta înseamnă că un cetăţean rus care intenţionează să viziteze Ucraina va trebui să fie înregistrat preliminar şi să prezinte datele solicitate Ministerului de Externe al Ucrainei", a explicat Turcinov.
Totodată, toţi cetăţenii ruşi care locuiesc deja în Ucraina vor fi nevoiţi să obţină o înregistrare obligatorie, adică să informeze autorităţile locale despre locurile lor de şedere.
Adunarea Parlamentară a OSCE a cerut Rusiei să înapoieze Crimeea Ucrainei
Adunarea Parlamentară (AP) a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a adoptat un proiect de rezoluție propus de Ucraina, care cere Rusiei să anuleze decizia de alipire a Crimeei.
Delegația rusă a votat împotriva proiectului de rezoluție. Șeful acesteia, vicepreședintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, a declarat că Rusia va prezenta propria rezoluție privind încălcarea de către autoritățile ucrainene a „standardelor internaționale”.
„Rusia poate prezenta 136 de elemente de încălcări ale drepturilor fundamentale ale tuturor normelor internaționale din partea autorităților actuale din Ucraina, care au venit la putere în urma unei lovituri de stat, susținută, de altfel, de un număr de țări europene“, – a declarat Tolstoi (nota redactiei – guvernul actual al Ucrainei a fost împuternicit de noul parlament, ales în octombrie 2014, dupa „lovitura de stat” care, in ochii politicienilor din Rusia, justifica agresiunea militara si furtul teritorial).
Urmează ca parlamentarii sa voteze pentru declarația finală, care va include toate rezoluțiile AP OSCE votate anterior în legatura cu agresiunea rusa împotriva Ucrainei.
Divergențele profunde între NATO și Rusia persistă în chestiunea Ucrainei
Reuniunea de azi a Consiliului NATO-Rusia de astăzi a fost tensionată de la început, atât în chestiunea Ucrainei, cât și în cea a reducerii riscurilor de derivă militară gravă, după recentele incidente care au implicat manevre ale avioanelor militare rusești și occidentale ce efectuează zboruri deasupra Mării Baltice.
Secretarial general NATO Jens Stoltenberg a spus că în ce privește Ucraina i s-a transmis ambasadorului rus Alexandr Grușko că “divergențele rămân profunde în chestiunea Crimeei și a conflictului din estul Ucrainei”.
Consiliul NATO-Rusia, forumul care reunește ambasadorii NATO și pe cel mai înalt diplomat al Rusiei pe lângă alianța condusă de SUA, este văzut ca un mijloc de a preveni creșterea tensiunilor, chiar și acum că manevrele militare comune au fost suspendate, iar majoritatea țărilor din NATO aplică sancțiuni Moscovei. Vreme de doi ani, din aprilie 2014 și până în primăvara anului trecut, Consiliul NATO-Rusia a fost suspendat din pricina intervenției Moscovei în Ucraina și a ocupării Crimeei.
În cadrul reuniunii, reprezentantul rus pe lângă NATO, Alexandr Grușko, a trebuit de altfel să răspundă multor întrebări și în legătură cu conflictul din estul Ucrainei, care a ucis peste 10.000 de persoane începând din aprilie 2014 încoace.
Franța și Germania condamnă planul separatiştilor de proclamare a unui nou stat numit "Mica Rusie"
Franța și Germania au condamnat anunțul lui Aleksandr Zaharcenko, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, de proclamare a unui nou stat, dar nu doar în regiunile separatiste proruse est-ucrainene, ci pe întregul teritoriu al ţării.
Aleksandr Zaharcenko a declarat că va fi elaborată o nouă constituţie care va fi supusă unui referendum. "Considerăm că statul ucrainean în forma în care era nu mai poate fi restabilit. Noi, reprezentanţii regiunilor fostei Ucraine, cu excepţia Crimeei, proclamăm crearea unui nou stat, succesor al Ucrainei", a declarat liderul separatist prorus, propunând numele "Malorossiya" ("Mica Rusie") pentru noua ţară, o denumire a actualului teritoriu ucrainean de pe vremea Imperiului Rus. Capitala noului stat ar urma să fie, potrivit lui Zaharcenko, în Doneţk. Regiunea ucraineană Crimeea a fost anexată de Rusia din 2014, manevra fiind condamnată de Occident.
"Le propunem locuitorilor Ucrainei o modalitate paşnică de rezolvare a situaţiei dificile, fără război. Este ultima noastră propunere", a explicat Zaharcenko, precizând că noul stat ar urma să fie federal, cu regiuni cu grad mare de autonomie. Liderul separatist susţine că s-a consultat cu reprezentanţi ai altor regiuni ucrainene. Însă liderii separatişti din autoproclamata Republică Populară Lugansk susţin că nu au fost consultaţi şi că nu susţin iniţiativa.
Rusia a transmis că este vorba de un plan care va fi supus dezbaterii publice, evitând să anunţe că îl susţine.
Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, a avertizat că poporul ucrainean "va îngropa Malorossiya", numind planul rebelilor drept rezultatul "imaginaţiei bolnave".
Franţa şi Germania au catalogat planul drept "inacceptabil", avertizând că sunt subminate procesul de pace şi Acordurile de la Minsk.