Trump acuză Ucraina că a ajutat-o pe Hillary Clinton în campania electorală
Donald Trump a acuzat marti Ucraina, fara a oferi nicio dovada, ca a incercat sa-i saboteze campania electorala sprijinind-o in schimb pe rivala sa democrata Hillary Clinton, scrie Reuters.
Intr-o serie de tweet-uri matinale, Trump a afirmat de asemenea ca ministrul Apararii Jeff Sessions a "avut o pozitie foarte SLABA" fata de Hillary Clinton si a citat "eforturile ucrainene de a sabota campania Trump - lucrand in tacere pentru a o promova pe Clinton'."
Trump nu a oferit alte detalii sau dovezi legate de acuzatiile impotriva Ucrainei.
Ambasada Ucrainei la Washington a negat, intr-o postare pe Twitter, acuzatiile presedintelui Trump: "Ne mentinem declaratiile ca guvernul ucrainean nu a ajutat nici un candidat in alegeri. Ucraina e mandra de sustinerea bipartizana in SUA”.
Camera Reprezentanților a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei, Iranului și Coreei de Nord
Camera Reprezentanților a Congresului SUA a adoptat marți cu cvasiunanimitate de voturi un proiect de lege care impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, Iranului și Coreei de Nord și care ar urma să fie supus aprobării Senatului.
Partea din proiect referitoare la Rusia, destinată să sancționeze Moscova pentru ingerințele sale în campania prezidențială de anul trecut, a suscitat rezistențe din partea președintelui Donald Trump și a suscitat rezerve din partea Uniunii Europene pentru că ea deschide calea sancțiunilor împotriva unor întreprinderi europene care au proiecte în domeniul energetic în Rusia.
Parlamentarii americani, forțând mâna președintelui Donald Trump într-un moment în care acesta vrea să o întindă lui Vladimir Putin, vor în primul rând să aplice represalii Rusiei după o campanie de dezinformare și de piratare atribuită Moscovei în timpul alegerilor prezidențiale americane de anul trecut. Anexarea Crimeii și ingerințele în Ucraina sunt alte motive ale sancțiunilor propuse.
"Așa cum au conchis serviciile de informații americane, acest fost agent KGB a încercat să se amestece în alegerile noastre", a declarat parlamentarul republican Ed Royce. "Dacă nu facem nimic, Rusia își va continua agresiunea", a adăugat el.
Consensul a fost aproape total în Capitoliu, unde Moscova își poate număra susținătorii pe degetele unei mâini. Rezultatul a fost de 419 voturi favorabile, iar trei împotrivă. Luna trecută, Senatul votase un proiect similar cu 98 de voturi favorabile și două împotrivă.
Statele membre ale UE vor evoca de altfel un eventual răspuns în cursul unei reuniuni miercuri la Bruxelles.
Mai multe țări europene, în special Germania, sunt indignate pentru că legea ar da președintelui american posibilitatea de a sancționa întreprinderile care lucrează la conductele petroliere venind din Rusia, limitând, de exemplu, accesul lor la băncile americane sau excluzându-le de pe piața publică din SUA.
Această dispoziție ar putea în teorie să deschidă calea unor sancțiuni împotriva grupurilor europene partenere la proiectul de gazoduct Nord Stream 2, care urmează să accelereze sosirea gazelor rusești în Germania începând cu 2019.
Sunt vizate în special grupurile francez Engie, germane Uniper (ex-EON) și Wintershall (BASF), austriac OMV și anglo-olandez Shell.
Până în prezent, pragul stabilit de Washington și Bruxelles fusese ca sancțiunile să nu afecteze aprovizionarea cu gaze a Europei.
Rex Tillerson nu intenționează să demisioneze
Șeful diplomației americane Rex Tillerson nu intenționează să demisioneze, a afirmat marți Departamentul de Stat, după ce în presă au apărut informații despre o eventuală plecare a acestuia din cauza unui presupus dezacord cu Casa Albă.
De la preluarea șefiei diplomației americane în februarie, fostul patron al gigantului petrolier ExxonMobil este criticat pentru relativa sa discreție și intenția sa de a reduce cu aproape 30% a bugetului Departamentului de Stat, care numără peste 70.000 de angajați la Washington și încă 250 la post în străinătate.
Când a revenit din acest turneu la 13 iulie, Rex Tillerson, un inginer texan de 65 de ani, care și-a petrecut întreaga sa carieră la Exxon, a mărturisit că se simte "obosit". El a recunoscut că atunci când a condus ExxonMobil (2006—2016) "viața lui era mai ușoară", întrucât el era "factorul de decizie finală". În timp ce în calitate de ministru de externe, el trebuie să se ocupe de un proces de decizie fragmentat într-un "guvern american (...) care nu este o organizație foarte disciplinată".
Noile sancțiuni SUA: UE este gata să ia măsuri pentru a--și apăra interesele în Rusia
Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a anunțat astăzi că Uniunea Europeană se pregătește să reacționeze “în termen de câteva zile” la noile sancțiuni luate de SUA împotriva Rusiei, dacă acestea ar putea afecta securitatea energetică a Europei.
Marți, Camera Reprezentanților a Congresului SUA a votat aproape la unanimitate impunerea de noi și severe sancțiuni Rusiei lui Putin, care a ocupat Crimeea și sprijină separatiștii din estul Ucrainei.
"America first / America mai întâi nu înseamnă că interesele Europei trebuie să vină la urmă”, a spus Juncker.
Comisia Europeană se teme că noile sancțiuni SUA ar putea lovi companiile europene care instalează conducte de gaz și petrol în Rusia, dar și firmele miniere, de transport sau financiare.
Ar fi afectate apoi toate firmele europene care se ocupă de repararea și menținerea în funcțiune a rețelei energetice care traversează Ucraina... iar în cele din urmă, în mod paradoxal, sancțiunile ar afecta Ucraina însăși. Țările baltice și proiectele comune ale europenilor de exploatare a extragerii gazului în Marea Baltică ar fi de asemenea direct afectate.