Ucraina va introduce sistemul de control biometric la punctele de frontieră începând cu 1 ianuarie 2018
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a semnat un decret privind introducerea sistemului de control biometric al persoanelor la punctele de trecere a frontierei începând de la 1 ianuarie 2018.
Potrivit decretului, Ucraina va strânge date biometrice de la străinii care trec frontiera, în scopul consolidării securității sale naționale.
Poroșenko i-a ordonat, de asemenea, cabinetului să amendeze legislația privind înregistrarea persoanelor care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene și să revizuiască lista cu țările cu risc de migrație.
Președintele i-a cerut în mod special guvernului să ia în considerare posibilitatea de a include Rusia pe lista cu state cu risc mare de migrație.
În iulie, Consiliul național ucrainean de securitate și apărare a propus introducerea obligativității pașapoartelor biometrice pentru cetățenii străini care traversează frontiera țării, inclusiv pentru rușii cărora li se permite să intre în Ucraina fără viză.
Procedura de înregistrare a noilor veniți va cuprinde trei etape. În prima, persoana interesata sa viziteze Ucraina va trimite autoritatilor ucrainene o prenotificare online. A doua etapa prevede inregistrarea directă a datelor personale la frontieră, fie prezentand un pașaport biometric, fie datele biometrice. A treia etapa prevede inregistrarea persoanei straine la organele de politie în localitatea de destinatie.
Comentând noul demers posibil, Ministerul rus de Externe a acuzat Ucraina că intenționează să ridice o nouă ''Cortină de Fier'' pentru a preveni schimburile dintre cele două țări.
Armenia se retrage în ultimul moment de la manevrele NATO din Georgia, la care participă și Ucraina
Armenia s-a retras în ultimul moment, fără a oferi vreo explicație, de la manevrele militare NATO din Georgia, după ce în vară participase deja la alte manevre multinaționale ale Alianței Nord Atlantice.
Manevrele NATO din Georgia au început luni 3 septembrie, dar Erevanul a făcut cunoscut în ultimul moment că nu va participa, unul din motivele plauzibile fiind participarea la manevre a Azerbaijanului vecin și inamic, dar și presiunea Moscovei.
Nu e vorba de nici o pierdere militară, structurală sau administrativă. Armenia nu trebuia, oricum, să trimită decât trei medici militari.
Ceea ce este important, însă, în retragerea acelor trei medici militari, este gestul simbolic al Armeniei: în felul acesta, Erevanul arată că rămâne alături de Rusia. Armenia ar putea însă fi cu greu condamnată. Țară fără ieșire la mare, fără o perspectivă de a adera la NATO sau la UE, într-un război înghețat cu Azerbaijanul vecin și cu unități militare rusești pe teritoriul său, Armenia a renunțat să mai semneze un tratat de asociere cu UE și a aderat în schimb la Uniunea Vamală cu Rusia lui Putin.
La rândul său, Azerbaijanul s-a retras anul acesta din două manevre militare ale NATO fără să dea explicații.
Respectivele manevre din Georgia sunt parte dintr-o întreagă serie de exerciții ale Alianței în jurul Mării Negre, care participă circa 40.000 de militari. În Georgia, operațiunea se numește Agile Spirit, iar la ea participă circa 500 United States Marines împreună cu 1.000 de alți militari din Georgia, dar și din Bulgaria, Letonia, România și Ucraina.
UE prelungeşte sancțiunile impuse Rusiei
UE a prelungit joi cu şase luni sancţiunile individuale împotriva unor cetăţeni şi companii din Rusia, pentru acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.
Alte măsuri ale UE aflate în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina includ: sancţiuni economice vizând anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 ianuarie 2018; măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei şi al Sevastopolului, în prezent în vigoare până la 23 iunie 2018.
Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014, ca urmare a unui referendum, o manevră criticată dur de Occident. Potrivit ONU, peste 6.500 de persoane au fost ucise în Ucraina de la începutul conflictului armat.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a anunţat că nu renunţă la iniţiativa de a recupera Crimeea, considerată "o parte integrantă a Ucrainei". Uniunea Europeană a impus sancţiuni Rusiei, în sectoarele apărării, energiei şi economiei, după anexarea regiunii ucrainene.
România și alte trei țări UE cer Ucrainei să asigure protecția minorităţilor
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, și omologii săi din Bulgaria, Ekaterina Zakharieva, Grecia, Nikos Kotzias, și din Ungaria, Peter Szijjarto, au transmis șefului diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, și Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Lamberto Zannier, o scrisoare comună prin care au exprimat "îngrijorarea" și "profundul regret" față de adoptarea pe 5 septembrie de Rada Supremă a proiectului de lege a Învățământului din Ucraina.
Demersul comun este jusiticat de către semnatari prin necesitatea asigurării protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi adresează un apel autorităţilor ucrainene pentru identificarea de soluţii în acest sens, în spiritul cooperării, şi cu respectarea strictă de către Ucraina a normelor şi standardelor internaţionale relevante în domeniu.
”În cadrul scrisorii se susţine necesitatea de a folosi toate instrumentele aflate la dispoziţia Consiliului Europei şi la nivelul OSCE pentru a asigura că noile dispoziţii restrictive introduse de Legea Învăţământului din Ucraina nu vor afecta protecţia adecvată a drepturilor fundamentale ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale”, informează MAE.
Ministerul precizează că situaţia cetăţenilor ucraineni aparţinând minorităţii române a fost semnalat constant părţii ucrainene în cadrul dialogului bilateral.
”Considerăm esenţială respectarea dreptului la educaţie în limba română pentru toate formele de învăţământ şi continuarea dialogului pe această temă, inclusiv în cadrul Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România reiterează disponibilitatea de a sprijini Ucraina în procesul extins de reforme în domeniile legislativ, instituţional, economic şi de a contribui la eforturile internaţionale de sprijin, în coordonare cu partenerii noştri, pentru a veni în mod eficient în întâmpinarea nevoilor părţii ucrainene”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la Bucureşti.