Kerry e sceptic în legătură cu propunerea lui Putin de a avea „căști albastre” în Donbas
Ideea trimiterii de căști albastre ONU în zona de conflict din Donbas, susținută în mod neașteptat de către Putin, în condiții de slabă încredere în partea rusă, trebuie analizată cu atenție și susținută de condiții suplimentare, a declarat fostul secretarul de stat al SUA (2013-2017), John Kerry, la cea de-a 14-a conferință anuală YES, susținuta la Kiev, potrivit Interfax-Ucraina.
„Trebuie să ne asigurăm că acest lucru nu este un fel de capcană”, a spus el.
În special, printre aceste condiții, Kerry a numit problemele de definire a frontierei, necesitatea de a pune în aplicare acordurile de la Minsk și, de asemenea, garanția că Ucraina va fi capabilă să-și determine viitorul fără limitări din partea Rusiei.
Kerry a recunoscut că în timpul șefiei sale la Departamentul de Stat a fost dezamăgit de mersul procesului de la Minsk și lipsa unei reacții adecvate la acordurile în „formatul normand.
De asemenea, el a subliniat că ceea ce s-a întâmplat în Crimeea, unde conducerea rusă a mințit grav, nu se poate ierta.
SUA și Ucraina resping propunerea Rusiei privind o misiune ONU în Donbas
SUA și Ucraina au refuzat să participe în continuare la elaborarea textului proiectului de rezoluție inițiat de Rusia, privind desfășurarea „căștilor albastre” ONU în Donbas, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia.
Rusia vrea ca misiunea ONU să fie echipata cu arme de calibru mic, destinate exclusiv pentru a asigura securitatea grupurilor de observare a OSCE, implicate în monitorizarea respectarii armistitiului pe linia de contact între teritoriul aflat sub controlul forțelor armate ale Ucrainei și zonele din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina controlate de separatiști.
De asemenea, proiectul de rezolutie cerea Secretarului General al ONU „să înceapă fără întârziere lucrările pregătitoare“ iar actualilor membri ai Consiliului de Securitate al ONU sa examineze și aproba „recomandări detaliate privind numărul și componența misiunii ONU și alte aspecte ale mandatului său“.
La începutul lunii septembrie, președintele rus Vladimir Putin a declarat că este de acord să desfășoare misiunea ONU de menținere a păcii in Donbas, dar numai pe linia de demarcație. mai tarziu, după o conversație cu cancelarul german Angela Merkel, Putin și-a dat acceptul si pentru desfășurarea misiunii inarmate a ONU și în afara liniei de contact.
Annterior, Kievul a insistat asupra desfășurării misiunii pe întreg teritoriul ocupat, inclusiv în zonele de la granița dintre DNR/LNR și Rusia.
Întâlnire Tillerson-Lavrov fără declarații de presă
Secretarul de stat american Rex Tillerson și omologul său rus Serghei Lavrov s-au întâlnit duminică seara la New York, înaintea începerii reuniunii Adunării Generale a ONU, în contextul în care relațiile dintre Washington și Moscova sunt la cel mai scăzut nivel.
Întâlnirea dintre cei doi miniștri de externe, la sediul Misiunii Rusiei de pe lângă ONU, a avut loc în absența presei, iar în finalul convorbirilor aceștia nu au făcut declarații de presă.
Serghei Lavrov și Rex Tillerson conveniseră să se întâlnească în cadrul unei convorbiri telefonice la sfârșitul lunii august, pe fondul unei noi etape a războiului sancțiunilor dintre Rusia și Statele Unite: Washingtonul tocmai ordonase închiderea unui consulat rus în numele "parității", după reducerea drastică a prezenței diplomatice proprii pe teritoriul Federației Ruse, la decizia Moscovei.
De atunci, președintele rus Vladimir Putin a amenințat că va diminua în continuare personalul diplomatic american în Rusia.
Cu toate că venirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie lăsa să se prefigureze o îmbunătățire a relațiilor dintre cele două mari puteri, acestea nu au încetat să se deterioreze pe fondul acuzațiilor privind un presupus amestec al Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, dar și al suspiciunilor privind o posibilă complicitate între echipa de campanie a miliardarului american și Moscova.
Președintele rus Vladimir Putin nu va fi prezent la actuala reuniune a Adunării Generale a ONU, unde Donald Trump în schimb își va face prima apariție în calitate de președinte și va pronunța marți un discurs extrem de așteptat.
Parlamentul României cere Ucrainei să nu modifice Legea Educaţiei care afectează minorităţile româneşti de pe teritoriul său
Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor a adoptat cu unanimitate de voturi, Declaraţia referitoare la modificarea Legii Educaţiei din Ucraina, stabilind, totodată, o delegaţie care să meargă în Ucraina şi susţinând generarea unei dezbateri la APCE.
„Am adoptat o declaraţie comună adresată autorităţilor din Ucraina, generată de modificarea în Rada supremă a Ucrainei a Legii educaţiei prin care practic se interzice dreptul minorităţilor naţionale - şi noi ne referim aici la dreptul comunităţii româneşti autohtone din Ucraina – de a învăţa în limba maternă. Nu putem să fim de acord cu aceste prevederi, este un pas înapoi al Ucrainei în traseul european”, a precizat preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, după adoptarea Declaraţiei.
El a susţinut că regulile de convieţuirere, standardele de protecţie pentru minorităţile naţionale şi standardele europene care sunt respectate în România trebuie să fie respectate şi în Ucraina.
Dragnea a spus că plenul comun a aprobat constituirea unei delegaţii formate din 19 membri care să meargă în Ucraina şi să discute cu autorităţile competente de acolo în speranţa că preşedintele Ucrainei va fi convins să nu promulge acest proiect de lege, ci să-l retrimită spre reexaminare, el subliniind că relaţiile dintre România şi Ucraina depind foarte mult de ceea ce se întâmplă acolo cu comunitatea românească.
„Să sperăm că demersul nostru va fi luat în seamă şi va avea efecte pozitive”, a spus Dragnea.
El a arătat că susţine generarea unei dezbateri serioase în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pe această temă.
„Sunt nişte reguli adoptate şi în cadrul Consiliului Europei pe tema minorităţilor naţionale şi acolo este un cadru foarte bun în care să se ia în discuţie un asemenea gest care este pentru noi imposibil de acceptat”, a spus Dragnea.
Declaraţia adoptată are următorul conţinut:
„Pornind de la afirmarea voinţei comune de dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre România şi Ucraina, astfel cum au fost stabilite prin Tratatul din 1997 cu privire la relaţiile de buna vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, precum şi alte acorduri bilaterale în vigoare;
Evidenţiind celebrarea, în anul 2017, a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi deschiderea reciprocă de a menţine aceste relaţii, în continuare, pe un curs ascendent;
Subliniind sprijinul ferm şi constant al României, în cadrul organizaţiilor internaţionale, pentru demersurile vizând apropierea de Uniunea Europeană (UE) şi respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei;
Reamintind faptul că România a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de Asociere Uniunea Europeană – Ucraina;
Luând în considerare rolul fundamental al Parlamentelor în dezvoltarea şi consolidarea democraţiei, precum şi în apărarea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor din cele două ţări, în special cele ale comunităţii româneşti din Ucraina şi respectiv cele ale minorităţii ucrainene din România;
Subliniind că minorităţile naţionale constituie o parte integrantă a societăţii din statul în care trăiesc şi considerând că numai împreună, cetăţenii acestor state pot construi şi consolida state puternice, în beneficiul tuturor cetăţenilor,
Parlamentul României
Urmăreşte cu îngrijorare şi maximă atenţie evoluţiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii Educaţiei 3419-D, care limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare şi îngrijorare în România;
Adresează un apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a actualei situaţii, prin acţiune cu bună-credinţă, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv şi respectarea strictă a standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale, a acordurilor multilaterale şi bilaterale relevante, la care Ucraina este parte.
Atrage atenţia că protecţia, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în particular a minorităţii române din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane, este un fundament al construcţiei democratice în spiritul valorilor europene îmbrăţişate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autorităţile ucrainene.
Solicită şi îşi exprimă încrederea că Rada Supremă va asigura, în cel mai scurt timp, un cadru legislativ care să garanteze protecţia drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina, începând cu etnicii români din această ţară, acordând o atenţie deosebită celor lingvistice, care să respecte prevederile convenţiilor internaţionale relevante, prioritar dispoziţiile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare şi ale Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, cu asistenţa Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia) şi a Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. În cadrul acestui proces, consultarea directă cu reprezentanţii autorizaţi ai minorităţilor naţionale în principal ai etnicilor români din Ucraina, apare drept oportună şi necesară;
Susţine necesitatea şi solicită implicarea instituţiei prezidenţiale a Ucrainei în soluţionarea favorabilă a problemei prin retrimiterea la Rada Supremă a Legii Educaţiei, pentru reexaminare;
Solicită Preşedintelui şi Guvernului României să acţioneze ferm în plan bilateral şi în cadrul structurilor internaţionale relevante pentru asigurarea unei protecţii adecvate a identităţii lingvistice, culturale şi religioase etnicilor români din Ucraina;
Hotărăşte formarea unei delegaţii din membri ai Parlamentului, care se vor deplasa în Ucraina, pentru a iniţia un dialog politic cu autorităţile ucrainene competente, în scopul soluţionării conform standardelor europene a situaţiei menţionate;
Parlamentul României reiterează susţinerea pentru parcursul european al Ucrainei şi îşi exprimă convingerea că în acest proces vor fi respectate standardele internaţionale privind protecţia minorităţilor naţionale”.